Leon al III-lea Isaurul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Viața)
(Adăugare detalii din E. Popescu)
 
Linia 1: Linia 1:
'''Leon al III-lea Isaurul'''<ref>Leon al III-lea este numit „Isaurul” în istoriografia bizantină română ortodoxă (de exemplu, în cursul de [[Bizantinologie]] al Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu). Alții îl numesc „Isauricul” sau „Isaurianul”. Dinastia începută de el se numește „dinastia isauriană”. Oricum, numele provine de la locul său de naștere: regiunea antică Isauria, situată în sudul Asiei Mici.</ref>, numit și '''Leon al III-lea Sirianul'''<ref>„Astăzi cei mai mulţi istorici înclină să creadă că Leon era originar din Siria de nord, din oraşul Germanicea, dar în literatura de specialitate se vorbeşte de el cel mai adesea ca fiind isaurian.” (Prof. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie)</ref> (gr. Λέων Γ΄, Leōn III), a fost împărat roman de Răsărit (sau „împărat bizantin”) între anii 717 și 741.  
+
'''Leon al III-lea Isaurul'''<ref>Leon al III-lea este numit „Isaurul” în istoriografia bizantină română ortodoxă (de exemplu, în cursul de [[Bizantinologie]] al Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu). Alții îl numesc „Isauricul” sau „Isaurianul”. Dinastia începută de el se numește „dinastia isauriană” și durează până în anul 780 pe linie bărbătească şi chiar până în 802, dacă adăugăm la această dinastie pe Irina, văduva lui Leon al IV-lea, şi pe fiul lor Constantin al VI-lea, deci aproape 85 de ani. Numele provine de la locul său de naștere: regiunea antică Isauria, situată în sudul Asiei Mici.</ref>, numit și '''Leon al III-lea Sirianul'''<ref>„Astăzi cei mai mulţi istorici înclină să creadă că Leon era originar din Siria de nord, din oraşul Germanicea, dar în literatura de specialitate se vorbeşte de el cel mai adesea ca fiind isaurian.” (Prof. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie)</ref> (gr. Λέων Γ΄, Leōn III), a fost împărat roman de Răsărit (sau „împărat bizantin”) între anii 717 și 741.  
  
„El este inițiatorul [[iconoclasm]]ului, reorganizatorul imperiului după criza anterioară și tot în vremea sa grecismul (populația și cultura greacă) se identifică cu [[Imperiul bizantin]] (George Finlay). Tot domnia lui Leon al III-lea ar fi momentul cậnd autoritatea împăratului bizantin ar fi fost limitată în provincii. Istoricul englez Arnold Toynbee este de părere că (...) Leon Isaurul reușește să refacă imperiul și să înfăptuiască o operă asemănătoare cu cea relizată de [[Carol cel Mare]] (rege al francilor 768-800, împărat roman de Apus 800-814).”<ref>Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie, I.</ref>
+
„El este inițiatorul [[iconoclasm]]ului, reorganizatorul imperiului după criza anterioară și tot în vremea sa grecismul (populația și cultura greacă) se identifică cu [[Imperiul bizantin]] (George Finlay). Tot domnia lui Leon al III-lea ar fi momentul cậnd autoritatea împăratului bizantin ar fi fost limitată în provincii. Istoricul englez Arnold Toynbee este de părere că (...) Leon Isaurul reușește să refacă imperiul și să înfăptuiască o operă asemănătoare cu cea relizată de Carol cel Mare (rege al francilor 768-800, împărat roman de Apus 800-814).”<ref>Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie, I.</ref>
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Leon al III-lea s-a născut în Germanicia în nordul Siriei, pe la anul 680. His original name may have been Konon and, according to the chronicler and [[monk]] [[Teofan Mărturisitorul]], the Konon family was resettled by the emperor [[Iustinian al II-lea]] to Mesembria on the Black Sea coast where Leo was raised and entered into the service of Justinian II. After Justinian was deposed in a military revolt, Leo was appointed startegos of the Anatolic theme by emperor Anastasius II. After Theodosius III usurped the throne, Leo, with Artabasdus, the startegos of the Armeniac theme, overthrew Theodosius in 717, forcing him to abdicate. Leo was then crowned emperor as Leon al III-lea on [[25 martie]] 717.
+
=== Înainte de încoronare ===
 +
Leon al III-lea s-a născut în Germanicia în nordul Siriei, pe la anul 680.  
  
During the following year, Leo was able to defeat the Arab forces that had taken advantage of the chaotic situation in the empire as well as end the instability within the empire. Leo also established a number of civil reforms concerning taxation, elevating serfs to a class of free tenants, and remodeled family and maritime law.
+
Familia modestă a lui Leon fusese transplantată în Thracia de Iustinian al II-lea în timpul primei sale domnii. Cu prilejul reocupării tronului de Iustinian al II-lea, Leon se pune în serviciul său, ceea ce are ca urmare numirea sa ca protospătar. O expediție lungă și plină de pericole în Caucaz îl distinge ca bun general. Numit de Anastasius al II-lea strategul themei Anatolicilor, una dintre cele mai mari, capătă putere militară la moartea lui Anastasius, se aliază cu Artavasde, strategul themei Armeniacilor, pentru a lupta împotriva lui Theodosie, susținut doar de thema Opsikion. La [[25 martie]] 717, Leon intră triumfător în Constantinopol și este încoronat împărat la Sfânta Sofia.  
  
It was in religious matters that his reforms created much dissension. In 722, he enacted legislation to enforce [[baptism]] on [[Judaism|Jews]] and [[Montanism|Montanists]] in the empire, apparently with some success, and then beginning in 726 he issued a series of edicts concerning the veneration of images that in 730 required removal of all [[icon]]s from the [[church]]es, enforced by military force. As an iconoclast, Leo came to clash with Patr. [[Gherman I al Constantinopolului]], a strong [[iconodul]]. Not willing to acknowledge Leo's decree prohibiting images at a council summoned  by Leo in 730, Patr. Germanus was forced to resign as [[patriarh]].
+
=== Înfrângerea arabilor ===
  
In the place of Patr. Germanus, Leo appointed Anastasius, an iconoclast, as patriarch. Anastasius served as patriarch until 754. In retaliation for the opposition to [[iconoclasm]] by Popes [[Grigorie al II-lea al Romei|Gregory II]], who had summoned the 730 and 732 councils in Rome to anathematize and excommunicate the iconoclasts, and [[Grigorie al III-lea al Romei|Gregory III]], Leo transferred Southern Italy and Illyrium from the papal [[diocese]] to that of the Patriarch of Constantinople, a transfer that was largely ignored.  
+
Când Leon se urcă pe tron, găsește Imperiul într-o situație foarte critică: anarhie internă, provocată de luptele dintre împărat și reprezentanții aristocrației, intensificarea atacurilor arabe în mai toate părțile Imperiului, degradare a moravurilor, inclusiv la palatul imperial și, în sfârșit, puternice conflicte religioase, provocate de atitudinea față de cinstirea icoanelor.
  
Împăratul Leon al III-lea Isaurul a murit pe [[18 iunie]] 741 și pe tron i-a urmat fiul său Constantin al V-lea, și el iconoclast. Leon al III-lea a fost înmormântat în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.
+
Prima lui grijă a fost pregătirea ofensivei împotriva arabilor, ofensivă de care se ocupase Anastasius al II-lea. Arabii erau conduși de un general vestit, Maslama, care începe atacul împotriva capitalei la [[15 august]] 717, atât pe mare, cât și pe uscat, și care a durat un an de zile; flota arabă era imensă, folosind 1800 de corăbii. Bizantinii folosesc „focul grecesc”, ca sub Constantin al IV-lea, cu 40 de ani mai înainte. Iarna dintre 717-718 a fost deosebit de grea și arabii mor în număr mare de frig. Vara aduce o ciumă, care decimează iarăși armata arabă. Leon recurge la bulgarii lui Tervel, care atacă pe uscat pe arabi și reușesc să spargă blocada impusă de arabi. La 15 august 718, blocada este înlăturată, iar flota arabă e distrusă, pe drumul de întoarcere de către o furtună.
 +
 
 +
Victoria asupra arabilor este de cea mai mare însemnătate: s-a împiedicat pătrunderea arabilor în Europa centrală (ei pătrunseră în Spania). Cele două mari victorii creștine împotriva islamului au fost: a lui Leon al III-lea în 718 și a lui Carol Martel la Poitiers (Franța) în 732; ele au reprezentat și cele două porți care s-au închis definitiv arabilor pentru a intra în Europa. Atacurile ulterioare ale arabilor, care n-au lipsit, n-au mai pus, datorită victoriei din 718, în cumpănă existența Bizanțului.
 +
 
 +
Nu a mai fost după aceea un asediu arab asupra capitalei Imperiului. Istoricul grec Spiros Lambros compară victoria obținută de Leon al III-lea împotriva arabilor cu cea pe care grecii au obținut-o împotriva perșilor la Maraton (490), iar pe Leon îl aseamănă cu strategul Miltiade, organizatorul acestei victorii.
 +
 
 +
=== Legislația lui Leon al III-lea ===
 +
:''A se vedea secțiunea [[Codificarea dreptului roman#Ecloga (726)|Ecloga]] din articolul [[Codificarea dreptului roman]]''
 +
 
 +
=== Iconoclasm ===
 +
:''A se vedea secțiunea [[Iconoclasm#Prima perioadă iconoclastă (726-787)|Prima perioadă iconoclastă]] din articolul [[Iconoclasm]].''
 +
 
 +
=== Sfârșitul ===
 +
 
 +
Împăratul Leon al III-lea Isaurul a murit pe [[18 iunie]] 741 și pe tron i-a urmat fiul său [[Constantin al V-lea]], și el iconoclast. Leon al III-lea a fost înmormântat în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea curentă din 15 iunie 2024 18:54

Leon al III-lea Isaurul[1], numit și Leon al III-lea Sirianul[2] (gr. Λέων Γ΄, Leōn III), a fost împărat roman de Răsărit (sau „împărat bizantin”) între anii 717 și 741.

„El este inițiatorul iconoclasmului, reorganizatorul imperiului după criza anterioară și tot în vremea sa grecismul (populația și cultura greacă) se identifică cu Imperiul bizantin (George Finlay). Tot domnia lui Leon al III-lea ar fi momentul cậnd autoritatea împăratului bizantin ar fi fost limitată în provincii. Istoricul englez Arnold Toynbee este de părere că (...) Leon Isaurul reușește să refacă imperiul și să înfăptuiască o operă asemănătoare cu cea relizată de Carol cel Mare (rege al francilor 768-800, împărat roman de Apus 800-814).”[3]

Viața

Înainte de încoronare

Leon al III-lea s-a născut în Germanicia în nordul Siriei, pe la anul 680.

Familia modestă a lui Leon fusese transplantată în Thracia de Iustinian al II-lea în timpul primei sale domnii. Cu prilejul reocupării tronului de Iustinian al II-lea, Leon se pune în serviciul său, ceea ce are ca urmare numirea sa ca protospătar. O expediție lungă și plină de pericole în Caucaz îl distinge ca bun general. Numit de Anastasius al II-lea strategul themei Anatolicilor, una dintre cele mai mari, capătă putere militară la moartea lui Anastasius, se aliază cu Artavasde, strategul themei Armeniacilor, pentru a lupta împotriva lui Theodosie, susținut doar de thema Opsikion. La 25 martie 717, Leon intră triumfător în Constantinopol și este încoronat împărat la Sfânta Sofia.

Înfrângerea arabilor

Când Leon se urcă pe tron, găsește Imperiul într-o situație foarte critică: anarhie internă, provocată de luptele dintre împărat și reprezentanții aristocrației, intensificarea atacurilor arabe în mai toate părțile Imperiului, degradare a moravurilor, inclusiv la palatul imperial și, în sfârșit, puternice conflicte religioase, provocate de atitudinea față de cinstirea icoanelor.

Prima lui grijă a fost pregătirea ofensivei împotriva arabilor, ofensivă de care se ocupase Anastasius al II-lea. Arabii erau conduși de un general vestit, Maslama, care începe atacul împotriva capitalei la 15 august 717, atât pe mare, cât și pe uscat, și care a durat un an de zile; flota arabă era imensă, folosind 1800 de corăbii. Bizantinii folosesc „focul grecesc”, ca sub Constantin al IV-lea, cu 40 de ani mai înainte. Iarna dintre 717-718 a fost deosebit de grea și arabii mor în număr mare de frig. Vara aduce o ciumă, care decimează iarăși armata arabă. Leon recurge la bulgarii lui Tervel, care atacă pe uscat pe arabi și reușesc să spargă blocada impusă de arabi. La 15 august 718, blocada este înlăturată, iar flota arabă e distrusă, pe drumul de întoarcere de către o furtună.

Victoria asupra arabilor este de cea mai mare însemnătate: s-a împiedicat pătrunderea arabilor în Europa centrală (ei pătrunseră în Spania). Cele două mari victorii creștine împotriva islamului au fost: a lui Leon al III-lea în 718 și a lui Carol Martel la Poitiers (Franța) în 732; ele au reprezentat și cele două porți care s-au închis definitiv arabilor pentru a intra în Europa. Atacurile ulterioare ale arabilor, care n-au lipsit, n-au mai pus, datorită victoriei din 718, în cumpănă existența Bizanțului.

Nu a mai fost după aceea un asediu arab asupra capitalei Imperiului. Istoricul grec Spiros Lambros compară victoria obținută de Leon al III-lea împotriva arabilor cu cea pe care grecii au obținut-o împotriva perșilor la Maraton (490), iar pe Leon îl aseamănă cu strategul Miltiade, organizatorul acestei victorii.

Legislația lui Leon al III-lea

A se vedea secțiunea Ecloga din articolul Codificarea dreptului roman

Iconoclasm

A se vedea secțiunea Prima perioadă iconoclastă din articolul Iconoclasm.

Sfârșitul

Împăratul Leon al III-lea Isaurul a murit pe 18 iunie 741 și pe tron i-a urmat fiul său Constantin al V-lea, și el iconoclast. Leon al III-lea a fost înmormântat în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.

Note

  1. Leon al III-lea este numit „Isaurul” în istoriografia bizantină română ortodoxă (de exemplu, în cursul de Bizantinologie al Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu). Alții îl numesc „Isauricul” sau „Isaurianul”. Dinastia începută de el se numește „dinastia isauriană” și durează până în anul 780 pe linie bărbătească şi chiar până în 802, dacă adăugăm la această dinastie pe Irina, văduva lui Leon al IV-lea, şi pe fiul lor Constantin al VI-lea, deci aproape 85 de ani. Numele provine de la locul său de naștere: regiunea antică Isauria, situată în sudul Asiei Mici.
  2. „Astăzi cei mai mulţi istorici înclină să creadă că Leon era originar din Siria de nord, din oraşul Germanicea, dar în literatura de specialitate se vorbeşte de el cel mai adesea ca fiind isaurian.” (Prof. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie)
  3. Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, Curs de Bizantinologie, I.
Casetă de succesiune:
Leon al III-lea Isaurul
Precedat de:
Teodosie al III-lea
Împărat bizantin
717-741
Urmat de:
Constantin al V-lea



Surse