Capelă: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Adăugare legătură)
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
O '''capelă''' (lat. ''capella'', it. ''cappella'', fr. ''chapelle'', en. ''chapel'') sau un '''paraclis''' (gr. ''para-ekklesia'')<ref>În limba română ''capelă'' este un neologism din secolul al XIX-lea, probabil din italiană (cf. DER), iar paraclis, din (neo-)grecescul παρεϰϰλήσιον, ar putea fi mult mai vechi.</ref> este, în terminologia ortodoxă, o încăpere sau o construcție utilizată pentru [[Slujbele de peste zi|slujbele bisericești sau private]], situată de obicei într-o altă clădire, cum ar fi un spital, o închisoare, o școală sau universitate, dar și într-o [[chilie]] sau chiar în corpul de chilii al unei [[Mănăstire|mănăstiri]]. Deși are aceeași funcționalitate ca și [[Biserică|biserica]] (săvârșirea [[Sfintele Taine|tainelor]], a slujbelor și a [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]), capela, sau paraclisul, are dimensiuni mai mici și este mai redusă în structura ei arhitecturală și în bogăția [[Obiecte liturgice|obiectelor de cult]] și a [[iconografie]]i.
+
O '''capelă''' (lat. ''capella'', it. ''cappella'', fr. ''chapelle'', en. ''chapel'') sau un '''paraclis''' (gr. ''para-ekklesia'') este, în terminologia ortodoxă, o încăpere sau o construcție utilizată pentru [[Slujbele de peste zi|slujbele bisericești sau private]], situată de obicei într-o altă clădire, cum ar fi un spital, o închisoare, o școală sau universitate, dar și într-o [[chilie]] sau chiar în corpul de chilii al unei [[Mănăstire|mănăstiri]]. Deși are aceeași funcționalitate ca și [[Biserică|biserica]] (săvârșirea [[Sfintele Taine|tainelor]], a slujbelor și a [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]), capela, sau paraclisul, are dimensiuni mai mici și este mai redusă în structura ei arhitecturală și în bogăția [[Obiecte liturgice|obiectelor de cult]] și a [[iconografie]]i.
  
−
De asemenea, o biserică fără parohie, o biserică izolată, de obicei de mici dimensiuni („bisericuță”), cum ar fi o biserică dintr-un [[cimitir]], poate fi numită capelă sau paraclis<ref>Biserica Sf. Nicolae din București a purtat mulți ani supra-numele de „paraclis universitar” (deși era și biserică parohială în paralel).</ref>.
+
De asemenea, o biserică fără [[parohie]], o biserică izolată, de obicei de mici dimensiuni („bisericuță”), cum ar fi o biserică dintr-un [[cimitir]], poate fi numită capelă sau paraclis<ref>Biserica Sf. Nicolae din București a purtat mulți ani supra-numele de „paraclis universitar” (deși era și biserică parohială în paralel).</ref>.
  
−
În Bisericile de tradiție slavă, unele catedrale sau mari biserici pot avea în abside adiacente mai multe capele, așa cum se întâlnește adesea în marile biserici din Occident.  
+
În Bisericile de [[tradiție]] slavă, unele [[Catedrală|catedrale]] sau mari biserici pot avea în abside adiacente mai multe capele, așa cum se întâlnește adesea în marile biserici din Occident.  
  
−
Cuvântul ''capelă'' is derived from an incident of Christian love by St. [[Martin of Tours]]. He had split his cloak into two pieces to give one piece to a beggar in need. Martin thereafter wore his half as a cape, called in Latin ''capella''. As a [[relics|relic]] the cape came into the possession of Frankish kings who kept it in a tent when they were at war. The tent in which it was kept was also called ''capella'' and [[priest]]s who held services in the tent were called ''capellani''. From these usages are derived the English words "chapel" and "[[chaplain]]."
+
==Etimologie==
 +
Intrarea cuvântului ''capelă'' în limbajul creștin este legată de viața sfântului [[Martin de Tours]] (sec. IV). Ca un aristocrat ce era, sfântul Martin purta o capă sau o mantie ce se numea în latină ''capella''. Odată a venit la el un cerșetor, dar cu sfântul nu avea bani, i-a dat jumătate din mantia lui, cu cealaltă jumătate acoperindu-se el ca și cu o pelerină. Mai târziu, această jumătate de mantie intrat în posesia unui rege franc creștin, care o păstra cu sfințenie și o venera într-un cort, pretutindeni pe unde mergea, și în războaie. Astfel, cortul regelui unde era păstrată jumătatea din mantia sfântului Martin, a primit numele de ''capella'', iar [[preot]]ul pe care regele l-a desemnat să facă [[rugăciuni]] și slujbe în ''capella'' a primit numele de ''capellani''. Așa s-au născut cuvintele "capelă" și "capelan".
 +
 
 +
În [[limba română]] ''capelă'' este un neologism din secolul al XIX-lea, probabil din italiană 'cappella''<ref>cf. DER (Alexandru Ciorănescu, ''Dicționarul etimologic român''), în: http://dexonline.ro/definitie/capel%C4%83</ref>, iar paraclis, din (neo-)grecescul παρεϰϰλήσιον (intrat parțial prin intermediul sl. ''paraclisŭ''), ar putea fi mult mai vechi<ref>DER, ''id.'', în: http://dexonline.ro/definitie/paraclis</ref>.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*[[Wikipedia:Chapel|''Chapel'' at Wikipedia]]
+
*[[Wikipedia:Chapel|''Chapel'' în Wikipedia]]
  
 
==Note==
 
==Note==
 
<references />
 
<references />
  
−
[[Categorie:Churches]]
+
[[Categorie:Viața Bisericii]]
 
[[Categorie:Arhitectura bisericească]]
 
[[Categorie:Arhitectura bisericească]]
  
 
[[en:Chapel]]
 
[[en:Chapel]]

Versiunea curentă din 5 februarie 2024 23:21

O capelă (lat. capella, it. cappella, fr. chapelle, en. chapel) sau un paraclis (gr. para-ekklesia) este, în terminologia ortodoxă, o încăpere sau o construcție utilizată pentru slujbele bisericești sau private, situată de obicei într-o altă clădire, cum ar fi un spital, o închisoare, o școală sau universitate, dar și într-o chilie sau chiar în corpul de chilii al unei mănăstiri. Deși are aceeași funcționalitate ca și biserica (săvârșirea tainelor, a slujbelor și a Sfintei Liturghii), capela, sau paraclisul, are dimensiuni mai mici și este mai redusă în structura ei arhitecturală și în bogăția obiectelor de cult și a iconografiei.

De asemenea, o biserică fără parohie, o biserică izolată, de obicei de mici dimensiuni („bisericuță”), cum ar fi o biserică dintr-un cimitir, poate fi numită capelă sau paraclis[1].

În Bisericile de tradiție slavă, unele catedrale sau mari biserici pot avea în abside adiacente mai multe capele, așa cum se întâlnește adesea în marile biserici din Occident.

Etimologie

Intrarea cuvântului capelă în limbajul creștin este legată de viața sfântului Martin de Tours (sec. IV). Ca un aristocrat ce era, sfântul Martin purta o capă sau o mantie ce se numea în latină capella. Odată a venit la el un cerșetor, dar cu sfântul nu avea bani, i-a dat jumătate din mantia lui, cu cealaltă jumătate acoperindu-se el ca și cu o pelerină. Mai târziu, această jumătate de mantie intrat în posesia unui rege franc creștin, care o păstra cu sfințenie și o venera într-un cort, pretutindeni pe unde mergea, și în războaie. Astfel, cortul regelui unde era păstrată jumătatea din mantia sfântului Martin, a primit numele de capella, iar preotul pe care regele l-a desemnat să facă rugăciuni și slujbe în capella a primit numele de capellani. Așa s-au născut cuvintele "capelă" și "capelan".

În limba română capelă este un neologism din secolul al XIX-lea, probabil din italiană 'cappella[2], iar paraclis, din (neo-)grecescul παρεϰϰλήσιον (intrat parțial prin intermediul sl. paraclisŭ), ar putea fi mult mai vechi[3].

Legături externe

Note

  1. ↑ Biserica Sf. Nicolae din București a purtat mulți ani supra-numele de „paraclis universitar” (deși era și biserică parohială în paralel).
  2. ↑ cf. DER (Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român), în: http://dexonline.ro/definitie/capel%C4%83
  3. ↑ DER, id., în: http://dexonline.ro/definitie/paraclis
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Capelă&oldid=56548”