Strană: Diferență între versiuni
(+img) |
|||
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| + | [[Image:Patriarchate_Constantinopolis.jpg|thumb|right|250px|Strana dreaptă a Marii Biserici Patriarhale "Sf. Gheorghe" din Constantinopol (Istanbul)]] | ||
De-a lungul istoriei, în [[Catedrală|catedrale]], [[mănăstire|mănăstiri]] şi aşezăminte mai mari, cum sunt [[capelă|capelele]] aparţinând [[seminar]]iilor şi [[parohie|parohiilor]] importante au fost construite strane pe ambele părţi ale bisericii. ca urmare, au apărut două coruri care cântă [[antifon|antifonic]], aşa cum multe coruri din catedrale şi mănăstiri din bisericile vestice cântă în prezent. Această practică era folosită în Catedrala imperială bizantină Sfânta Sofia din [[Constantinopol]], a cărei practică liturgică a devenit standard pentru toate bisericile care au urmat [[tipic]]ul bizantin. | De-a lungul istoriei, în [[Catedrală|catedrale]], [[mănăstire|mănăstiri]] şi aşezăminte mai mari, cum sunt [[capelă|capelele]] aparţinând [[seminar]]iilor şi [[parohie|parohiilor]] importante au fost construite strane pe ambele părţi ale bisericii. ca urmare, au apărut două coruri care cântă [[antifon|antifonic]], aşa cum multe coruri din catedrale şi mănăstiri din bisericile vestice cântă în prezent. Această practică era folosită în Catedrala imperială bizantină Sfânta Sofia din [[Constantinopol]], a cărei practică liturgică a devenit standard pentru toate bisericile care au urmat [[tipic]]ul bizantin. | ||
==Practica actuală== | ==Practica actuală== | ||
| − | Acest aranjament presupune existenţa unui număr de cântăreţi de fiecare parte, împreună având un număr rezonabil şi doi cântăreţi foarte bine instruiţi în conducerea slujbelor. Din păcate, cântăreţi foarte bine instruiţi sunt foarte rari în zilele noastre, iar majoritatea bisericilor au o singură strană, adesea în dreapta [[iconostas]]ului. Totuşi, unele catedrale patriarhale, comunităţi monahale mari, | + | Acest aranjament presupune existenţa unui număr de cântăreţi de fiecare parte, împreună având un număr rezonabil şi doi cântăreţi foarte bine instruiţi în conducerea slujbelor. Din păcate, cântăreţi foarte bine instruiţi sunt foarte rari în zilele noastre, iar majoritatea bisericilor au o singură strană, adesea în dreapta [[iconostas]]ului. Totuşi, unele catedrale patriarhale, comunităţi monahale mari, seminarii şi locuri cu suficiente resurse şi cântăreţi continuă să folosească două strane. |
Parohiile ortodoxe care folosesc clădiri construite de alte culte creştine, folosesc adesea platforma de lângă uşile din dreapta pe post de strană. | Parohiile ortodoxe care folosesc clădiri construite de alte culte creştine, folosesc adesea platforma de lângă uşile din dreapta pe post de strană. | ||
| − | În bisericile de tradiţie greacă şi în unele de tradiţie rusă, cântăreţii şi cei care cântă în cor poartă adesea sutană. În tradiţia armeană, atât bărbaţii cât şi femeile de la strană poartă un [[stihar]]. | + | În bisericile de tradiţie greacă şi în unele de tradiţie rusă, cântăreţii şi cei care cântă în cor poartă adesea sutană. În tradiţia armeană, atât bărbaţii cât şi femeile de la strană poartă un [[stihar]]. |
==Note== | ==Note== | ||
| Linia 21: | Linia 22: | ||
* Într-unele biserici, corul este amplasat într-un fel de balcon, situat de regulă în spatele bisericii (în [[pronaos]] sau deasupra acestuia), numit '''cafas'''. În vechime, domnitorii ascultau de aici slujbele bisericești. | * Într-unele biserici, corul este amplasat într-un fel de balcon, situat de regulă în spatele bisericii (în [[pronaos]] sau deasupra acestuia), numit '''cafas'''. În vechime, domnitorii ascultau de aici slujbele bisericești. | ||
| − | |||
| − | |||
[[Categorie:Muzică bisericească]] | [[Categorie:Muzică bisericească]] | ||
Versiunea curentă din 30 noiembrie 2011 12:47
Strana (în greceşte: κλήρος, plural κλήροι, "kliroi"; în slavonă: клиросъ, "kliros" sau uneori крилосъ,"krilos") este acea zonă din Biserică unde stă corul. Se referă atât la zona unde stau împreună cei care cântă la slujbă cât şi la suportul de lemn pe care sunt aşezate cărţile din care se citeşte în timpul slujbei (analogul).
Etimologii
- Termenul grecesc κλήρος (kliros - cler) desemnează locul din biserică unde stă clerul atunci când nu slujeşte.
- Termenul românesc strană provine din slavonescul Страна, care înseamnă "margine", în context marginea bisericii, unde stau cântăreţii şi clerul care nu slujeşte.
Istoric
De-a lungul istoriei, în catedrale, mănăstiri şi aşezăminte mai mari, cum sunt capelele aparţinând seminariilor şi parohiilor importante au fost construite strane pe ambele părţi ale bisericii. ca urmare, au apărut două coruri care cântă antifonic, aşa cum multe coruri din catedrale şi mănăstiri din bisericile vestice cântă în prezent. Această practică era folosită în Catedrala imperială bizantină Sfânta Sofia din Constantinopol, a cărei practică liturgică a devenit standard pentru toate bisericile care au urmat tipicul bizantin.
Practica actuală
Acest aranjament presupune existenţa unui număr de cântăreţi de fiecare parte, împreună având un număr rezonabil şi doi cântăreţi foarte bine instruiţi în conducerea slujbelor. Din păcate, cântăreţi foarte bine instruiţi sunt foarte rari în zilele noastre, iar majoritatea bisericilor au o singură strană, adesea în dreapta iconostasului. Totuşi, unele catedrale patriarhale, comunităţi monahale mari, seminarii şi locuri cu suficiente resurse şi cântăreţi continuă să folosească două strane.
Parohiile ortodoxe care folosesc clădiri construite de alte culte creştine, folosesc adesea platforma de lângă uşile din dreapta pe post de strană.
În bisericile de tradiţie greacă şi în unele de tradiţie rusă, cântăreţii şi cei care cântă în cor poartă adesea sutană. În tradiţia armeană, atât bărbaţii cât şi femeile de la strană poartă un stihar.
Note
- Termenul de strană mai semnifică și ansamblul scaunelor plasate de-a lungul pereților într-o biserică, plasate întotdeauna (și uneori în exclusivitate) în acea parte a bisericii unde stă corul.
- Într-unele biserici, corul este amplasat într-un fel de balcon, situat de regulă în spatele bisericii (în pronaos sau deasupra acestuia), numit cafas. În vechime, domnitorii ascultau de aici slujbele bisericești.
