Biserica Romano-Catolică: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
Linia 1: Linia 1:
 
: ''Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după [[marea schismă]]. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, vezi [[Biserica Romei]].''
 
: ''Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după [[marea schismă]]. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, vezi [[Biserica Romei]].''
  
−
Termenul '''''Biserica Romano-Catolică''''' se referă la acele biserici (inclusiv [[Bisericile catolice răsăritene]] şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[Papa]]. Se mai poate referi, în special, la episcopii aflaţi sub directa [[jurisdicţie]] a Papei, de ex ritul latin. Istoric, [[Biserica Romei]] a fost componentă a [[Pentarhia|Pentarhiei]] şi se bucura de comuniune cu [[Biserica Ortodoxă]]. În 1054 a avut loc o [[Marea schismă|schismă]] între Roma şi celelalte scaune patriarhale rezultată din diferenţele din ce în ce mai mari dintre ortodoxie şi romano-catolicism. Iniţial, motivul schismei a fost o dispută privind autoritatea papei şi temelia teologiei din privind termenul ''[[filioque]]'', un cuvânt care a fost adăugat de bisericile apusene la [[Crezul de la Niceea|Crezului]] fără să aibă consensul episcopilor ortodocşi. Cu toate acestea, efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi doar după un timp s-a răspândit despărţirea deplină care există şi în zilele noastre dintre ortodocşi şi romano-catolici. Neîncrederea mutuală a fost urmată mai târziu de nefericita jefuire a Constantinopolului de către Cruciada a IV-a, din 1204.
+
Termenul '''''Biserica Romano-Catolică''''' se referă la acele biserici (inclusiv [[Biserici catolice răsăritene|Bisericile catolice răsăritene]] şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[Papa]]. Se mai poate referi, în special, la episcopii aflaţi sub directa [[jurisdicţie]] a Papei, de ex ritul latin. Istoric, [[Biserica Romei]] a fost componentă a [[Pentarhia|Pentarhiei]] şi se bucura de comuniune cu [[Biserica Ortodoxă]]. În 1054 a avut loc o [[Marea schismă|schismă]] între Roma şi celelalte scaune patriarhale rezultată din diferenţele din ce în ce mai mari dintre ortodoxie şi romano-catolicism. Iniţial, motivul schismei a fost o dispută privind autoritatea papei şi temelia teologiei din privind termenul ''[[filioque]]'', un cuvânt care a fost adăugat de bisericile apusene la [[Crezul de la Niceea|Crezului]] fără să aibă consensul episcopilor ortodocşi. Cu toate acestea, efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi doar după un timp s-a răspândit despărţirea deplină care există şi în zilele noastre dintre ortodocşi şi romano-catolici. Neîncrederea mutuală a fost urmată mai târziu de nefericita jefuire a Constantinopolului de către Cruciada a IV-a, din 1204.
  
 
În prezent, principalele diferenţe dintre [[Biserica Ortodoxă]] şi Biserica Romano-Catolică sunt includerea lui ''filioque'' în Crez (şi teologia aferentă a dublei purcederi—aceea că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl ''şi de la Fiul'') şi sfera autorităţii papale. Pe lângă acestea, mulţi ortodocşi cred, de asemenea, că există o diferenţă aparte în spirit şi atitudine, care este exprimată în felul în care se face teologie dar şi diferenţe concrete în păstorirea credincioşilor. În plus, Biserica Romano-Catolică a promulgat anumite [[dogmă|dogme]] după Marea schismă (cum ar fi [[Purgatoriul]], [[Imaculata Concepţie]] şi infaibilitatea papală) şi alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul ancestral), care sunt considerate false. Aceste promulgări şi înţelegerea teologică din spatele lor constituie un alt obstacol în calea unităţii catolicismului şi ortodoxiei.
 
În prezent, principalele diferenţe dintre [[Biserica Ortodoxă]] şi Biserica Romano-Catolică sunt includerea lui ''filioque'' în Crez (şi teologia aferentă a dublei purcederi—aceea că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl ''şi de la Fiul'') şi sfera autorităţii papale. Pe lângă acestea, mulţi ortodocşi cred, de asemenea, că există o diferenţă aparte în spirit şi atitudine, care este exprimată în felul în care se face teologie dar şi diferenţe concrete în păstorirea credincioşilor. În plus, Biserica Romano-Catolică a promulgat anumite [[dogmă|dogme]] după Marea schismă (cum ar fi [[Purgatoriul]], [[Imaculata Concepţie]] şi infaibilitatea papală) şi alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul ancestral), care sunt considerate false. Aceste promulgări şi înţelegerea teologică din spatele lor constituie un alt obstacol în calea unităţii catolicismului şi ortodoxiei.

Versiunea de la data 25 februarie 2009 16:48

Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după marea schismă. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, vezi Biserica Romei.

Termenul Biserica Romano-Catolică se referă la acele biserici (inclusiv Bisericile catolice răsăritene şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu Episcopul Romei, Papa. Se mai poate referi, în special, la episcopii aflaţi sub directa jurisdicţie a Papei, de ex ritul latin. Istoric, Biserica Romei a fost componentă a Pentarhiei şi se bucura de comuniune cu Biserica Ortodoxă. În 1054 a avut loc o schismă între Roma şi celelalte scaune patriarhale rezultată din diferenţele din ce în ce mai mari dintre ortodoxie şi romano-catolicism. Iniţial, motivul schismei a fost o dispută privind autoritatea papei şi temelia teologiei din privind termenul filioque, un cuvânt care a fost adăugat de bisericile apusene la Crezului fără să aibă consensul episcopilor ortodocşi. Cu toate acestea, efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi doar după un timp s-a răspândit despărţirea deplină care există şi în zilele noastre dintre ortodocşi şi romano-catolici. Neîncrederea mutuală a fost urmată mai târziu de nefericita jefuire a Constantinopolului de către Cruciada a IV-a, din 1204.

În prezent, principalele diferenţe dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică sunt includerea lui filioque în Crez (şi teologia aferentă a dublei purcederi—aceea că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul) şi sfera autorităţii papale. Pe lângă acestea, mulţi ortodocşi cred, de asemenea, că există o diferenţă aparte în spirit şi atitudine, care este exprimată în felul în care se face teologie dar şi diferenţe concrete în păstorirea credincioşilor. În plus, Biserica Romano-Catolică a promulgat anumite dogme după Marea schismă (cum ar fi Purgatoriul, Imaculata Concepţie şi infaibilitatea papală) şi alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul ancestral), care sunt considerate false. Aceste promulgări şi înţelegerea teologică din spatele lor constituie un alt obstacol în calea unităţii catolicismului şi ortodoxiei.


Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.



Vezi şi

Izvoare

  • Catechism of the Catholic Church - This is the new standard in Roman Catholic teaching, published with the intent to be the basis for local catechisms around the world.

Legături externe

Orthodox Christians on Roman Catholicism

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biserica_Romano-Catolică&oldid=12790”