Candelă

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Candelă suspendată

Candela (gr. κανδήλα, ἡ — kandila; slv. kanudilo = lampă veghetoare) este un vas special pentru arderea uleiului sfințit. Se aprinde înaintea icoanelor, atât în biserică, cât și în casele creștinilor, semnificând puterea rugăciunii și faptul că Iisus Hristos este lumina lumii, care luminează sufletele noastre. De obicei sunt alcătuite din două elemente: suportul, care poate fi din lemn, din ceramică sau din diferite metale și cupa, în general din sticlă termorezistentă, la care se adaugă fitilul și suportul acestuia.

Tipuri de candele

Există două mari tipuri de candele: candelele suspendate și cele așezate în poziție verticală.

Candelele suspendate se întâlnesc mai ales în biserici, unde sunt de obicei din metal, dar mai apar și în casele credincioșilor.

Candelele suspendate au de obicei un suport rotunjit în partea de jos, suspendat cu ajutorul a trei lănțișoare de un braț de metal prins deasupra icoanei. În biserici, candela este de obicei suspendată în partea de sus a icoanelor, pentru a le permite credincioșilor să se închine la icoane. În casele creștinilor, candela este frecvent suspendată de un lanț mai lung, atârnând până la baza icoanei. Candelele așezate au de obicei forma unui pahar cu picior.

Suportul candelelor poate fi din metal, ceramică sau lemn, împodobit cu diferite modele și decorațiuni sau foarte simplu. Suportul metalic este frecvent placat sau suflat cu argint sau aur sau făcut în întregime din metale (semi)prețioase, care sunt și mai durabile și împodobit cu emailuri sau cu pietre (semi)prețioase. Candelele de lemn și cele de ceramică sunt de obicei împodobite cu sculpturi și decorațiuni. Candelele pot avea o mare varietate de forme.

Cupa (paharul) candelei este de obicei roșu, culoare care amintește de Patimile lui Hristos, dar poate fi și de alte culori (albastru, alb sau verde sunt cele mai răspândite). În unele tradiții, acestea se schimbă în funcție de perioada liturgică, luând culorile veșmintelor slujitorilor bisericești. În tradiția grecească se obișnuiește ca dvera și sticla candelelor să rămână tot timpul roșii, în amintirea surpării catapetesmei Templului din Ierusalim la moartea Mântuitorului pe Cruce; purpuriul (roșul închis) este totodată și culoarea imperială și simbol al lui Hristos, Împăratul tuturor.

În mod tradițional, fitilul candelei este un fir de bumbac răsucit, lung și gros, prins, pentru stabilitate, de un suport alcătuit dintr-o bandă de metal prins de cele două margini ale cupei, cu un orificiu pe mijloc prin care trece fitilul. În prezent, în comerț se găsesc mai frecvent fitiluri mici, ceruite, care se folosesc împreună cu un suport („plutitor”) din plută placată în partea de sus cu metal, cu un orificiu pe mijloc.

După cum este bine ca lumânările pe care le aprindem să fie din ceară curată, este potrivit și ca uleiul care se arde în candele să fie un ulei de bună calitate (îndeosebi ulei de măsline, în măsura în care credincioșii își pot permite să îl cumpere), întrucât aceasta este o jertfă adusă înaintea lui Dumnezeu. Este potrivit să ardem în candele ulei binecuvântat de preoții de la biserica pe care o frecventează fiecare și ulei sfințit de la Sfântul Maslu.

Pentru a evita contactul direct al flăcării cu paharul candelei, în candelă se toarnă uneori la început, înainte de turnarea uleiului, și o cantitate de apă, la bază. Uleiul rămâne la suprafața candelei și este reînnoit periodic, când se consumă.

Folosirea candelelor

Unele candele din biserici (mai ales cele din altar) rămân aprinse în permanență, ca un semn al prezenței Duhului Sfânt și al rugăciunii neîncetate a Bisericii. Celelalte candele din biserică se aprind îndeosebi în timpul slujbelor bisericești.

În casele creștinilor, este de asemenea potrivit să ardă în permanență o candelă, sau cel puțin ca ea să fie aprinsă la vremea rugăciunii. Candelele sunt așezate de obicei în colțul cu icoane din casă, înaintea cărora credincioșii își fac rugăciunile.

A se vedea și articolul: De ce aprindem candela

Rugăciune la aprinderea candelei

Ca pentru orice alt lucru pentru care dorim să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu, aprinderea candelei se începe cu rugăciune. De aceea, aprinzând candela, este potrivit să rostim și următoarea rugăciune:

„Prea Sfântă și Înaltă Treime, primește dragostea mea înaintea Ta și arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele și șterge mulțimea răutăților mele și dă-le îngropării și uitării Tale, Doamne. Amin.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu și o du înaintea Fiului și Dumnezeului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin”
({{{2}}})

Candele și minuni

În vechime, candela putea lua și forma unui opaiț (aici, cu monograma lui Hristos)

Multe minuni care se petrec în Bisericile Ortodoxe sunt legate de aprinderea candelelor.

Poate cea mai cunoscută astfel de minune e cea a Sfintei Lumini de la Ierusalim. Astfel, candelele din Biserica Sfântului Mormânt (Biserica Sfintei Învieri) de la Ierusalim se aprind fără intervenție omenească în ziua Învierii Domnului, când, ca răspuns la rugăciunile Patriarhului Ierusalimului și ale mulțimii de preoți și credincioși, Lumina Sfântă se pogoară asupra bisericii și aprinde candelele de pe Sfântul Mormânt și unele din lumânările credincioșilor.

Uleiul din candele este considerat sfințit, și adeseori, se vădește a avea puteri tămăduitoare, fiind binecuvântat de Dumnezeu, pentru rugăciunile sfinților și ale creștinilor evlavioși. În multe locuri, uleiul din candelele aprinse lângă moaștele sfinților sau lângă unele icoane făcătoare de minuni i-au tămăduit pe cei care s-au însemnat cu credință cu acest ulei, în semnul crucii.

Mai multe scrieri bisericești vorbesc și despre înmulțirea minunată a uleiului din candele, care rămân aprinse pe durate lungi de timp, cu harul lui Dumnezeu, fără ca mâini omenești să mai adauge ulei în candelă.

Curățarea candelei

Candela trebuie curățată periodic, cu grijă. Dat fiind că uleiul din candelă este sfințit (fie că este binecuvântat de preot ori sfințit prin rugăciunile care s-au săvârșit înaintea candelei aprinse de lângă icoană), este potrivit ca, atunci când se curăță candela, uleiul și alte resturi rămase de la curățare să nu fie aruncate la întâmplare, ci să fie arse, iar cenușa să fie îngropată într-un loc curat.

De unde se cumpără candelele?

Cel mai potrivit este ca toate obiectele de cult (candela, cățuia, lumânările, icoanele) etc. să fie cumpărate de la pangarul bisericilor sau mănăstirilor pe care creștinii le frecventează sau le vizitează, sau cel puțin de la magazinele bisericești deschise în toată țara, având încredințarea că au fost lucrate de oameni cu credință în Dumnezeu și ajutând în felul acesta și Biserica, iar nu de la vânzători ambulanți. Multe biserici și mitropolii au deschis și magazine virtuale, de unde toate aceste obiecte pot fi comandate și cumpărate online, cu plata ramburs.

Surse

Legături externe