Triod: Diferență între versiuni
m (format:imnografie) |
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
||
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | Etimologic, cuvântul '''triod''' provine din grecescul ''triodion'' τριώδιον, format din cuvintele | + | Etimologic, cuvântul '''triod''' provine din grecescul ''triodion'' τριώδιον, format din cuvintele ''tria'' (τρια), trei, și ''odi'' (ώδή), odă, adică cântare în trei ode/ strofe. Practic, în viața liturgică, Triodul are două sensuri: |
− | #'''Triodul''' este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită | + | #'''Triodul''' este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada [[Penticostar]]ului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, [[Octoih]]ul. Timpul Triodului ține de la [[Duminica Vameșului și Fariseului]] și până în [[Sâmbăta Mare]] (înainte de Paști), în total 10 săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în [[Iisus Hristos|Hristos]] cel răstignit și înviat. |
− | #'''Triodul''' este | + | #'''Triodul''' este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile [[tipic]]onale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor/ peasnelor) din canoanele [[utrenie]]i acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în [[Octoih]] (carte) și [[Minei]] (cărți ce cuprind slujbele sfinților din fiecare lună) în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci de regulă numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul [[Teodor Studitul]] (†826) și de fratele acestuia [[Iosif Studitul]] (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinților [[Cosma Imnograful|Cosma al Maiumei]] și [[Andrei Criteanul]], din secolul al VIII-lea. |
== Duminicile pregătitoare == | == Duminicile pregătitoare == | ||
− | Cele trei | + | Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare - care încep cu a patra duminică de dinainte de [[Postul mare]] - reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din [[Sfânta Scriptură]] prescrise în aceste zile la [[slujbă|slujbe]] sau la [[Sfânta Liturghie]]: |
− | :1. [[Duminica | + | :1. [[Duminica Vameșului și Fariseului]] ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 18,9-14 - prima duminică a Triodului), |
− | :2. [[Duminica Fiului Risipitor]] ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 15,11-32), | + | :2. [[Duminica Fiului Risipitor]] ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 15,11-32), și |
− | :3. [[Duminica | + | :3. [[Duminica Înfricoșatei Judecăți]] (numită și ''Duminica lăsatului sec de carne''; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 25,31-46). |
− | :4. [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] | + | :4. [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită și ''Duminica iertării'' sau ''Duminica lăsatului sec de brânză''; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 6,14-21). |
− | În această perioadă premergătoare, Biserica ne | + | În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală - adică se postește miercurea și vinerea. După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate. |
− | Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care | + | Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creștinii și-o cer unii de la alții și și-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare. Această [[vecernie]] este prima [[slujbă]] a Postului Mare. |
== Postul Mare == | == Postul Mare == | ||
− | ''A se vedea articolul dedicat '''[[Postul | + | ''A se vedea articolul dedicat '''[[Postul mare]]''''' |
− | [[Postul | + | [[Postul mare]] începe în lunea care urmează după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (sau ''Duminica lăsatului sec de brânză''); Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează: |
:1. [[Duminica Ortodoxiei]] ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#43-51 1,43-51]), | :1. [[Duminica Ortodoxiei]] ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#43-51 1,43-51]), | ||
:2. [[Duminica Sfântului Grigorie Palama]], | :2. [[Duminica Sfântului Grigorie Palama]], | ||
:3. [[Duminica Sfintei Cruci]], | :3. [[Duminica Sfintei Cruci]], | ||
− | :4. [[Duminica Sfântului Ioan Scărarul]] | + | :4. [[Duminica Sfântului Ioan Scărarul]] și |
:5. [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]]. | :5. [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]]. | ||
Linia 30: | Linia 30: | ||
''A se vedea articolul dedicat '''[[Săptămâna Patimilor]]''''' | ''A se vedea articolul dedicat '''[[Săptămâna Patimilor]]''''' | ||
− | [[Postul | + | [[Postul mare]] se încheie cu [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminica Floriilor]] (sau: [[Intrarea Domnului în Ierusalim]]), după care începe [[Săptămâna Patimilor]] sau ''Săptămâna Mare'', care precede [[Sfintele Paști|Paștile]]. |
− | == | + | ==A se vedea și== |
− | *[[Troparele | + | *[[Troparele și condacele Triodului]] |
*[[Penticostar]] | *[[Penticostar]] | ||
*[[Octoih]] | *[[Octoih]] | ||
Linia 42: | Linia 42: | ||
*Ieromonah Makarios Simonopetritul, ''Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic'', traducere de diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2008, ISBN 978-973-7859-39-6 | *Ieromonah Makarios Simonopetritul, ''Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic'', traducere de diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2008, ISBN 978-973-7859-39-6 | ||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
{{Imnografie/lat}} | {{Imnografie/lat}} | ||
[[Categorie:Liturgică]] | [[Categorie:Liturgică]] | ||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Cărți de cult]] |
[[Categorie:Postul Mare]] | [[Categorie:Postul Mare]] | ||
[[en:Lenten Triodion]] | [[en:Lenten Triodion]] | ||
[[fr:Triode]] | [[fr:Triode]] |
Versiunea curentă din 3 noiembrie 2016 11:58
Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele tria (τρια), trei, și odi (ώδή), odă, adică cântare în trei ode/ strofe. Practic, în viața liturgică, Triodul are două sensuri:
- Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ține de la Duminica Vameșului și Fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în Hristos cel răstignit și înviat.
- Triodul este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor/ peasnelor) din canoanele utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în Octoih (carte) și Minei (cărți ce cuprind slujbele sfinților din fiecare lună) în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci de regulă numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) și de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.
Cuprins
Duminicile pregătitoare
Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare - care încep cu a patra duminică de dinainte de Postul mare - reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie:
- 1. Duminica Vameșului și Fariseului (Luca 18,9-14 - prima duminică a Triodului),
- 2. Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32), și
- 3. Duminica Înfricoșatei Judecăți (numită și Duminica lăsatului sec de carne; Matei 25,31-46).
- 4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica iertării sau Duminica lăsatului sec de brânză; Matei 6,14-21).
În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală - adică se postește miercurea și vinerea. După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate.
Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creștinii și-o cer unii de la alții și și-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare. Această vecernie este prima slujbă a Postului Mare.
Postul Mare
A se vedea articolul dedicat Postul mare
Postul mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză); Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:
- 1. Duminica Ortodoxiei (Ioan 1,43-51),
- 2. Duminica Sfântului Grigorie Palama,
- 3. Duminica Sfintei Cruci,
- 4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul și
- 5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca.
Săptămâna Patimilor
A se vedea articolul dedicat Săptămâna Patimilor
Postul mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paștile.
A se vedea și
Bibliografie
- Ieromonah Makarios Simonopetritul, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, traducere de diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2008, ISBN 978-973-7859-39-6
Imnografia Bisericii Ortodoxe |
Cărți și perioade liturgice |
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod |
Noțiuni de imnografie |
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut |
Imnografi |
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares |