Paznicul ușii

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Paznicul uşii)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Cler
Antiochian local synod.jpg
Ordinele mari
Episcop - Preot - Diacon
Ordinele mici
Subdiacon - Citeț
Cantor - Acolit
Ordine dispărute
Horepiscop - Exorcist
Paznicul ușii - Diaconița
Titluri episcopale
Patriarh - Catolicos
Arhiepiscop - Mitropolit
Vicar - Titular
Titluri preoțești
Protopop
Sachelar
Iconom
Iconom stavrofor
Protosinghel - Arhimandrit
Titluri diaconale
Arhidiacon - Protodiacon
Titluri monahale
Arhimandrit - Stareț - Egumen
Adiacente
Hirotonire - Veșminte
Adresare
Distincții preoțești - Exarh
Vicar
Editați această casetă


Paznicul uşii sau uşierul este unul din ordinele clericale mici din Biserica creştină, acum dispărut. În Biserica primelor veacuri, sarcina păzitorului uşii era aceea de a închide şi deschide uşile bisericii, de a păzi clădirea bisericii şi de asigura că nici o persoană nebotezată nu se mai găsea şi nu mai putea intra în biserică în vremea Liturghiei credincioşilor.

Istoric

În epoca romană, uşierii erau bărbaţi – de obicei sclavi – care erau însărcinaţi cu paza intrării în casă. Majoritatea romanilor din clasele înalte aveau un ostiarius, un paznic ale căror îndatoriri erau considerate ca inferioare sarcinilor celorlalţi sclavi domestici. În vremea persecuţiilor din epoca romană, când liturghia se oficia prin casele credincioşilor, era necesar să fie preluată această tradiţie seculară, pentru a-i proteja pe atât pe credincioşi cât şi Sfintele Taine. Paznicii uşilor sunt amintiţi pentru prima dată într-o scrisoare a Papei Corneliu către episcopul Fabiu de Antiohia, datând din anul 251, în care acesta scria că la Roma erau 46 de preoţi, şapte diaconi, şapte subdiaconi, 42 de acoliţi şi 52 de exorcişti, citeţi şi paznici ai uşilor.1


După cum stă scris în Liber Pontificalis, un paznic al uşilor pe nume Romanus a suferit mucenicia în anul 258, cam în acelaşi timp cu Sf. Laurenţiu Romanul.2


În viaţa Bisericii mai există momente când se mai aminteşte de însărcinarea paznicilor uşilor. Astfel, înainte de rostirea Crezului, diaconul sau preotul rosteşte cu glas tare: Uşile! Uşile! Cu înţelepciune să luăm aminte. În mod tradiţional, în acest moment al slujbei, toţi necredincioşii sau catehumenii rămaşi în biserică trebuiau să iasă afară. Aceste cuvinte erau porunca pe care clericii o dădeau paznicilor de a încuia biserica.

Note

  • 1 Eusebius, Historia Ecclesiastica, VI, 43. [1]
  • 2 Liber Pontificalis, ed. Duchesne, I, 155. XXV, 3

Sursa

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi