Glas

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză! Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Glasul (în greacă ηχος - ichos) este o linie melodică bine precizată în cântarea bizantină. Sunt opt glasuri, care structurează într-un anumit fel Octoihul, fiecărei săptămâni corespunzându-i un glas.

În timpul liturgic bisericesc săptămâna începe cu vecernia de sâmbăta seara (vecernia Învierii)

Sistemul bizantin de opt glasuri s-a dezvoltat mai ales între secolele IV-VIII, după modele din teoria muzicală greacă antică.

Organizarea sau sistematizarea pe opt glasuri (octoihul) îi este atribuită sfântului Ioan Damaschin; se consideră că tot el a eliminat cântările care aveau un caracter prea lumesc.

În mai noile, armonizate, nemodale, polifonice forme ale muzicii bisericeşti, care au devenit carecteristice Bisericii Rusiei şi altor Biserici aflate sub influenţa ei sau a Bisericii occidentale, glasul refers to formulae of melodies and chord progressions. In this tradition, there are multiple sets of tones used for different hymns (e.g., "canon tone," "akathist tone," etc.), multiplying even more where regional variants become used beyond their respective regions.

A number of experts in the traditional modal forms of Orthodox music prefer that ηχος be translated as mode rather than tone, since mode in English refers more properly to the same concept, while tone is ambiguous in English, has no prior usage for this concept, and is closer to the Greek τονος (tonos), which has another meaning.

A se vedea şi

• Octoihul
• Cântarea bizantină
• Muzica bisericească

Surse

• Andréa ATLANTI