Troparele, condacele și irmoasele Praznicelor Împărătești

Această pagină cuprinde troparele, condacele şi irmoasele care se cântă la cele douăsprezece Praznice Împărăteşti de peste an .

La Învierea Domnului

Tropar, glas 5:

Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)

Condac, glasul al 8-lea:

De Te-ai şi pogorât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă! Şi apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi înviere.

Irmos:

Îngerul a strigat către cea plină de dar: Curată Fecioară, bucură-te; şi iarăşi zic, bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt şi pe morţi i-a înviat; veseliţi-vă, popoare.

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit; saltă acum şi te bucură, Sioane, iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Celui născut al Tău.

La Înălţarea Domnului

Tropar, glasul al 4-lea:

Înălţatu-Te-ai întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru, bucurie făcând ucenicilor Tăi, cu făgăduinţa Sfântului Duh; încredinţându-se ei prin binecuvântare că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.

Condac, glasul al 6-lea:

Plinind rânduiala cea pentru noi şi cele de pe pământ împreunându-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, nicidecum despărţindu-Te, ci rămânând nedeşertat şi strigând celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe Hristos, Dătătorul de viaţă, Cel ce S-a înălţat de pe pământ la cer.

Pe tine, Maica lui Dumnezeu, cea mai presus de minte şi de cuvânt, care ai născut negrăit, sub ani, pe Cel fără de ani, credincioşii cu un gând te mărim.

La Pogorârea Sfântului Duh

Tropar, glasul al 8-lea:

Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt şi printr-înşii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie.

Condac, glasul al 8-lea:

Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a despărţit neamurile; iar când a împărţit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toţi la o unire; şi cu toţi, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.

Irmos:

Bucură-te, împărăteasă Maică, mărirea fecioarelor! Că toată gura cea limpede, bine grăitoare vorbind, nu te poate cânta cum se cade şi se întunecă toată mintea a cunoaşte naşterea Ta. Pentru aceasta cu un gând pe tine te mărim.

La Schimbarea la Faţă

Tropar, glasul al 7-lea:

Schimbatu-te-ai la faţă în munte, Hristoase Dumnezeule, arătându-le ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea. Srăluceşte şi nouă, păcătoşilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ţie.

Condac, glasul al 7-lea

În munte Te-ai schimbat la faţă şi pe cât au cuprins ucenicii Tăi mărirea Ta, au văzut, Hristoase Dumnezeule, ca atunci când Te vor vedea răstignit, să cunoască patima Ta cea de bunăvoie şi lumii să-i propovăduiască, că Tu eşti cu adevărat raza Tatălui.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe Domnul, Cel ce S-a schimbat la faţă în muntele Taborului.

Naşterea ta nestricată s-a arătat, Dumnezeu din coapsele tale a ieşit, că S-a arătat purtător de trup pe pământ şi cu oamenii a petrecut. Pentru aceasta pe tine, Născătare de Dumnezeu, toţi te mărim.

La Adormirea Maicii Domnului

Tropar, glasul 1:

Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre.

Condac, glasul al 2-lea:

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni şi ajutor neadormită, nădejdea cea neschimbată, mormântul şi moartea nu o au ţinut, căci ca pe Maica Vieţii a mutat-o la viaţă Cel ce S-a sălăşluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.

Irmos:

Neamurile toate te fericim pe tine, una, de Dumnezeu Născătoare.

Biruiescu-se rânduielile firii întru tine, Fecioară curată, că naşterea fecioreşte şi moartea arvuneşte viaţal ceea ce eşti după naştere Fecioară şi după moarte vie, mântuieşti pururea, Născătoare de Dumnezeu, moştenirea ta.

La Naşterea Maicii Domnului

Tropar, glasul al 4-lea:

Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, a vestit bucurie la toată lumea: că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru şi, dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică.

Condac, glasul al 4-lea:

Ioachim şi Ana din defăimarea nenaşterii de fii, şi Adam şi Eva din stricăciunea morţii s-au izbăvit, Preacurată, prin sfinţită naşterea ta. Aceasta o prăznuieşte şi poporul tău, din vina greşelilor izbăvindu-se, când strigă către tine: Cea stearpă naşte pe Născătoarea de Dumnezeu şi hrănitoarea vieţii noastre.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe ceea ce s-a născut din cea stearpă, pe Fecioara Maria.

Străin lucru este maicilor fecioria, străină este şi fecioarelor naşterea de fii, iar întru tine, Născătoare de Dumnezeu, amândouă s-au rânduit; pentru aceasta toate seminţiile pământului neîncetat te mărim.

La Înălţarea Sfintei Cruci

Tropar, glasul 1:

Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

Condac, glasul al 4-lea:

Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou, numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule; veseleşte cu puterea Ta pe binecredincioşii creştini, dăruindu-le lor biruinţă asupra potrivnicului, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită biruinţă.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe preacinstită Crucea Domnului.

Rai de taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, întru Care lemnul Crucii cel de viaţă purtător pe pământ s-a sădit. Pentru aceasta, înălţat fiind acum, închinându-ne lui, pe tine te mărim.

La Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Tropar, glasul al 4-lea:

Astăzi, înainte-însemnare a bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Biserica lui Dumnezeu, luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii Ziditorului.

Condac, glasul al 4-lea:

Preacurată biserica Mântuitorului, cămara cea de mult preţ şi Fecioara, sfinţită vistierie a slavei lui Dumnezeu, astăzi se aduce în casa Domnului, împreună aducând darul Duhului lui Dumnezeu; pe care o laudă îngerii lui Dumnezeu: Acesta este cortul cel ceresc.

Irmos:

Îngerii văzând intrarea celei preacurate s-au mirat, cum Fecioara a intrat în Sfânta Sfintelor.

Ca de un sicriu însufleţit al lui Dumnezeu nicicum să nu se atingă mâna necredincioşilor, iară buzele credincioşilor fără tăcere glasul îngerului cântând, cu bucurie să strige: Născătoare de Dumnezeu, bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine.

La Naşterea Domnului

Tropar, glasul al 4-lea:

Naşterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus; Doamne, mărire Ţie.

Condac, glasul al 3-lea:

Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peştera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc, iar magii cu steaua călătoresc, că pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe cea mai cinstită şi mai mărită decât oştile cele de sus.

Taină străină văd şi preamărită: cer fiind peştera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe Care lăudându-L, Îl mărim.

La Botezul Domnului

Tropar, glasul 1:

În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat: că glasul Părintelui S-a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te şi Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, mărire Ţie.

Condac, glasul al 4-lea:

Arătatu-Te-ai astăzi lumii şi lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoştinţă Te lăudăm. Venit-ai şi Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată.

Irmos:

Măreşte, suflete al meu, pe Cel ce în Iordan de la Ioan a luat botezul.

Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, ci se întunecă şi mintea mai presus de lume a cânta ţie, de Dumnezeu Născătoare. Însă fiind bună, primeşte credinţa, că ştii dragostea noastră cea dumnezeiască; că tu creştinilor eşti folositoare; pe tine te mărim.

La Întâmpinarea Domnului

Tropar, glasul 1:

Bucură-te, cea plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, luminând pe cei din întuneric. Veseleşte-te şi tu, batrânule drepte, cel ce ai primit în braţe pe Izbăvitorul sufletelor noastr, Care ne-a dăruit nouă şi învierea.

Condac, glas 1:

Cel ce ai sfinţit pântecele Fecioarei cu naşterea Ta şi mâinile lui Simeon întâmpinând, le-ai biencuvântat precum se cădea şi ne-ai mântuit pe noi, Hristoase Dumnezeule; împacă lumea ce se găseşte în războaie şi întăreşte-i pe dreptcredincioşii creştini, pe care i-ai iubit, Unule, Iubitorule de oameni.

Irmos:

Născătoare de Dumnezeu, nădejdea tuturor creştinilor, acoperă, apără, păzeşte pe cei ce nădăjduiesc spre tine.

În lege, în umbră şi în Scriptură închipuire vedem noi, credincioşii; toată partea bărbătească, ce deschide pântecele, sfânt lui Dumnezeu este; deci pe Cuvântul Cel mai înainte născut, Fiul Tatălui Celui fără de început, Cel întâi-născut din Maică fără ispită bărbătească, Îl mărim.

La Buna-Vestire

Tropar, glasul al 4-lea:

Astăzi este începătura mântuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu Fiu al Fecioarei Se face şi Gavriil darul îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine.

Condac, glasul al 8-lea:

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ţine, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Irmos:

Binevesteşte, pământule, bucurie mare. Lăudaţi, ceruri, mărirea lui Dumnezeu.

Ca de un sicriu însufleţit al lui Dumnezeu nicicum să nu se atingă mâna necredincioşilor, iară buzele credincioşilor fără tăcere glasul îngerului cântând, cu bucurie să strige: Născătoare de Dumnezeu, bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine.

La Intrarea Domnului în Ierusalim

Tropar, glasul al 4-lea:

Îngropându-ne împreună cu Tine prin Botez, Hristoase Dumnezeul nostru, vieţii cei fără de moarte ne-am învrednicit prin învierea Ta şi, cântând, strigăm: Osana Celui dintru înălţime, bine eşti cuvântat Cel ce vii întru numele Domnului.

Condac, glasul al 6-lea

Pe scaun în cer şi pe mânz pe pământ fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de la îngeri ai primit şi cântare de la pruncii cei ce strigau Ţie: Bine eşti cuvântat Cel ce vii să chemi pe Adam,

Irmos:

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă.

Tocmiţi serbare şi, bucurându-ne, veniţi să mărim pe Hristos cu ramuri şi cu stâlpări şi cu cântări, strigând Lui: Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Mântuitorul nostru.

Notă: