Milenarism
Milenarismul (lat. millennium, „o mie de ani”) sau hiliasmul (gr. Χιλιασμός de la «χίλια χρόνια» - „o mie de ani”) este o doctrină care interpretează literal pasajul despre „împărăția de o mie de ani” din Apocalipsă 20, 1-8, și anume: judecata finală și instaurarea Împărăției lui Dumnezeu vor fi precedate de o perioadă de o mie de ani, în cursul căreia Hristos în slavă va domni pe pământ împreună cu sfinții unei „prime învieri”. El va împărați cu drepții, iar puterea lui Satan va fi biruită. După aceasta va veni sfârșitul lumii, învierea generală și Judecata de apoi.
Milenariștii interpretează greșit cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, Care nu vorbește nicăieri de o împărăție pământească, ci doar de a doua venire care va fi la sfârșitul veacurilor, când va avea loc Judecata de apoi, dar care nu se știe când va fi: „Deci și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni“ (Luca 12, 40) și: „Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile...“ (Matei 25, 31 și 32).
Milenarismul sau hiliasmul a fost condamnat ca erezie în secolul al IV-lea la Sinodul I Ecumenic (325), condamnare indicată de articolul „(...) a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit” din Crezul de la Niceea. Condamnarea este mai apoi confirmată de Sinodul II Ecumenic (Constantinopol, 381).
Milenarismul, dezvoltat în primele veacuri creștine, a fost combătut de mulți teologi și Sfinți Părinți, dar ideea sfârșitului apropiat și a împărăției lui Hristos s-a menținut, la unele secte din Evul Mediu și în epoca modernă, până azi, la numeroase secte protestante (cum ar fi Adventiștii, din care au ieșit apoi „Martorii lui Iehova“, Mormonii, în America ș.a).
Apocalipsa 20, 1-8
1. Şi am văzut un înger, pogorându-se din cer, având cheia adâncului şi un lanţ mare în mâna lui.
2. Şi a prins pe balaur, şarpele cel vechi, care este diavolul şi satana, şi l-a legat pe mii de ani,
3. Şi l-a aruncat în adânc şi l-a închis şi a pecetluit deasupra lui, ca să nu mai amăgească neamurile, până ce se vor sfârşi miile de ani. După aceea, trebuie să fie dezlegat câtăva vreme.
4. Şi am văzut tronuri şi celor ce şedeau pe ele li s-a dat să facă judecată. Şi am văzut sufletele celor tăiaţi pentru mărturia lui Iisus şi pentru cuvântul lui Dumnezeu, care nu s-au închinat fiarei, nici chipului ei, şi nu au primit semnul ei pe fruntea şi pe mâna lor. Şi ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos mii de ani.
5. Iar ceilalţi morţi nu înviază până ce nu se vor sfârşi miile de ani. Aceasta este învierea cea dintâi.
6. Fericit şi sfânt este cel ce are parte de învierea cea dintâi. Peste aceştia moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El mii de ani.
7. Şi către sfârşitul miilor de ani, satana va fi dezlegat din închisoarea lui,
8. Şi va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la război; iar numărul lor este ca nisipul mării.
Surse
- Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 368
- Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
- http://en.wikipedia.org/wiki/Millennialism