Nicolae Alexandru: Diferență între versiuni
(de completat) |
m (categ.) |
||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
În luna mai 1359, în urma cererilor repetate, [[Calist I]], [[patriarh]]ul ecumenic de [[Constantinopol]], acceptă organizarea Bisericii Ortodoxe locale sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]], personaj controversat al lumii ortodoxe, cu vederi favorabile catolicismului. Noua [[eparhie]] urma sa aibă în fruntea sa mitropoliţi numiţi de [[Patriarhia Ecumenică]] şi să intre în circuitul mitropoliilor ortodoxe. Sediul mitropoliei se găsea la [[Mănăstirea Curtea de Argeş|Curtea de Argeş]], după unii istorici, sau la Câmpulung, după alţii. | În luna mai 1359, în urma cererilor repetate, [[Calist I]], [[patriarh]]ul ecumenic de [[Constantinopol]], acceptă organizarea Bisericii Ortodoxe locale sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]], personaj controversat al lumii ortodoxe, cu vederi favorabile catolicismului. Noua [[eparhie]] urma sa aibă în fruntea sa mitropoliţi numiţi de [[Patriarhia Ecumenică]] şi să intre în circuitul mitropoliilor ortodoxe. Sediul mitropoliei se găsea la [[Mănăstirea Curtea de Argeş|Curtea de Argeş]], după unii istorici, sau la Câmpulung, după alţii. | ||
| − | [[Categorie: | + | [[Categorie:Voievozi români]] |
Versiunea de la data 21 octombrie 2011 12:55
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc.
Nicolae Alexandru (domnitor al Ţării Româneşti între 1352 - noiembrie 1364) este fiul lui Basarab I (cunoscut şi sub numele de Alexandru Basarab: 1310-1352), asociat la domnie şi apoi succesor al tatălui său, la moartea acestuia în 1352.
În luna mai 1359, în urma cererilor repetate, Calist I, patriarhul ecumenic de Constantinopol, acceptă organizarea Bisericii Ortodoxe locale sub forma unei mitropolii, punând în fruntea ei pe Iachint de Vicina, personaj controversat al lumii ortodoxe, cu vederi favorabile catolicismului. Noua eparhie urma sa aibă în fruntea sa mitropoliţi numiţi de Patriarhia Ecumenică şi să intre în circuitul mitropoliilor ortodoxe. Sediul mitropoliei se găsea la Curtea de Argeş, după unii istorici, sau la Câmpulung, după alţii.
