Laurențiu de Novae: Diferență între versiuni
m (a mutat Laurentiu de Novae la Laurenţiu de Novae: Diacritice "ţ") |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | Fericitul [[episcop]] '''Laurenţiu de Novae''' | + | Fericitul [[episcop]] '''Laurenţiu de Novae''' a vieţuit în secolele IV – V, păstorind peste [[Dacia]] între anii 401 – 417, făcând numeroase catehizări şi luptând pentru răspândirea religiei creştine printre [[geţi]]. |
− | Pe când era la [[Sirmium]],episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei [[Inocenţiu]] în legătură cu ideile | + | |
− | Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească.Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane,acesta fiind numit de | + | Pe când era la [[Sirmium]], episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei [[Inocenţiu]] în legătură cu ideile [[eretic]]e ale episcopului [[Fotin]], iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni, îndeosebi a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie). |
− | Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea,fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul,în Împărăţia cea fără de sfârşit. | + | |
+ | Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească. Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane, acesta fiind numit de către [[Sigebert de Gembloux]] ca fiind “dulce ca mierea”, dispunând de o remarcabila artă a compoziţiei. | ||
+ | |||
+ | Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea, fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul, în Împărăţia cea fără de sfârşit. | ||
+ | |||
+ | [[Categorie:Episcopi]] |
Versiunea de la data 19 mai 2010 13:35
Fericitul episcop Laurenţiu de Novae a vieţuit în secolele IV – V, păstorind peste Dacia între anii 401 – 417, făcând numeroase catehizări şi luptând pentru răspândirea religiei creştine printre geţi.
Pe când era la Sirmium, episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei Inocenţiu în legătură cu ideile eretice ale episcopului Fotin, iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni, îndeosebi a Sfântului Ioan Gură de Aur, episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie).
Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească. Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane, acesta fiind numit de către Sigebert de Gembloux ca fiind “dulce ca mierea”, dispunând de o remarcabila artă a compoziţiei.
Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea, fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul, în Împărăţia cea fără de sfârşit.