Calendarul gregorian: Diferență între versiuni
(→Vezi şi) |
(îmbunătățire) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | + | '''Calendarul gregorian''' este cel mai folosit [[calendar]] din prezent în majoritatea țărilor. | |
− | |||
− | '''Calendarul gregorian''' este cel mai folosit [[calendar]] în majoritatea | ||
==Istorie== | ==Istorie== | ||
− | Calendarul modern | + | Calendarul modern își începe existența în era creștină, în anul 526, inițiat de [[Papă|Papa]] Ioan I. Cronologistul Papei, [[Dionisie Exiguul]], a lucrat mai departe, mai ales în ceea ce privește datarea [[Sfintele Paști|Sfintelor Paști]]. |
− | În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de [[ | + | În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de [[calendarul iulian]]: fiecare secol avea 3 sau 4 zile în plus. În secolul al XVI-lea eroarea a ajuns la 10 zile. Mai târziu, în 1582, s-a decis că acest calendar are nevoie de o reformă. Papa Grigorie al XIII-lea a hotărât că [[4 octombrie]] va fi urmat de [[15 octombrie]]. De asemenea, a decis ca fiecare an bisect din secolele nedivizibile cu 400 să fie omise. Astfel, 1900 nu a fost an bisect, 2000 a fost an bisect, iar 2100 nu va fi. |
− | Durata | + | Durata obișnuită a anului gregorian este de 365,2425 zile. Diferența față de anul tropical (365,2422) este atât de mică, încât o nouă reformă va fi necesară doar într-un viitor foarte îndepărtat. |
− | La calendarul gregorian a mai lucrat | + | La calendarul gregorian a mai lucrat și doctorul calabrian Aloysius Lilius, ca și comisionarul papal C. Clavius, înainte de a fi definitivată versiunea modernă. |
− | Noul calendar a intrat în | + | Noul calendar a intrat în folosință foarte încet: |
− | * Anglia | + | * Anglia și coloniile sale (America de Nord) - în 1752; |
− | * Germania (întreagă) în 1776; | + | * Germania (întreagă) - în 1776; |
− | * Suedia în 1823; | + | * Suedia - în 1823; |
− | * În Olanda calendarul a intrat în vigoare treptat, în diferitele sale provincii. | + | * În Olanda calendarul a intrat în vigoare treptat, în diferitele sale provincii; |
+ | * Rusia în 1918; | ||
+ | * În România calendarul pe stil nou a fost introdus în 1919.<ref>Decretul-lege din 5/18 martie 1919, privind adoptarea calendarului gregorian (calendarul de stil nou).</ref> Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus încă din 1590, iar în Bucovina din 1773. | ||
==Folosirea in Biserica Ortodoxă== | ==Folosirea in Biserica Ortodoxă== | ||
− | Anumite Biserici Ortodoxe folosesc calendarul gregorian, chiar | + | Anumite Biserici Ortodoxe folosesc calendarul gregorian, chiar și pentru calcularea Paștelui. Printre acestea se numără [[Biserica Ortodoxă a Finlandei|Biserica Finlandei]]<ref>[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article7070.asp The Calendar of the Orthodox Church] by Lewis Patsavos, Ph.D.</ref> și anumite părți ale [[Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei|Bisericii Ortodoxe a Cehiei și Slovacia]]. |
− | == | + | ==Referințe== |
<references /> | <references /> | ||
− | ==Vezi | + | ==Vezi și== |
*[[Calendarul iulian revizuit]] | *[[Calendarul iulian revizuit]] | ||
Versiunea de la data 26 mai 2015 14:51
Calendarul gregorian este cel mai folosit calendar din prezent în majoritatea țărilor.
Istorie
Calendarul modern își începe existența în era creștină, în anul 526, inițiat de Papa Ioan I. Cronologistul Papei, Dionisie Exiguul, a lucrat mai departe, mai ales în ceea ce privește datarea Sfintelor Paști.
În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de calendarul iulian: fiecare secol avea 3 sau 4 zile în plus. În secolul al XVI-lea eroarea a ajuns la 10 zile. Mai târziu, în 1582, s-a decis că acest calendar are nevoie de o reformă. Papa Grigorie al XIII-lea a hotărât că 4 octombrie va fi urmat de 15 octombrie. De asemenea, a decis ca fiecare an bisect din secolele nedivizibile cu 400 să fie omise. Astfel, 1900 nu a fost an bisect, 2000 a fost an bisect, iar 2100 nu va fi.
Durata obișnuită a anului gregorian este de 365,2425 zile. Diferența față de anul tropical (365,2422) este atât de mică, încât o nouă reformă va fi necesară doar într-un viitor foarte îndepărtat.
La calendarul gregorian a mai lucrat și doctorul calabrian Aloysius Lilius, ca și comisionarul papal C. Clavius, înainte de a fi definitivată versiunea modernă.
Noul calendar a intrat în folosință foarte încet:
- Anglia și coloniile sale (America de Nord) - în 1752;
- Germania (întreagă) - în 1776;
- Suedia - în 1823;
- În Olanda calendarul a intrat în vigoare treptat, în diferitele sale provincii;
- Rusia în 1918;
- În România calendarul pe stil nou a fost introdus în 1919.[1] Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus încă din 1590, iar în Bucovina din 1773.
Folosirea in Biserica Ortodoxă
Anumite Biserici Ortodoxe folosesc calendarul gregorian, chiar și pentru calcularea Paștelui. Printre acestea se numără Biserica Finlandei[2] și anumite părți ale Bisericii Ortodoxe a Cehiei și Slovacia.
Referințe
- Salt ↑ Decretul-lege din 5/18 martie 1919, privind adoptarea calendarului gregorian (calendarul de stil nou).
- Salt ↑ The Calendar of the Orthodox Church by Lewis Patsavos, Ph.D.