Sobor: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.) |
(Categorie:Termeni din limbajul bisericesc) |
||
| Linia 21: | Linia 21: | ||
[[Categorie:Liturgică]] | [[Categorie:Liturgică]] | ||
[[Categorie:Teologie]] | [[Categorie:Teologie]] | ||
| + | [[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]] | ||
[[en:Synaxis]] | [[en:Synaxis]] | ||
Versiunea de la data 26 martie 2014 23:22
Termenul de origine slavonă sobor („adunați împreună”, synaxis în grecește) se poate referi la următoarele:
- În general, orice adunare a credincioșilor sau clerului Bisericii Ortodoxe pentru scopuri liturgice sau administrative, cum ar fi un sinod sau o slujbă; exemple concrete:
- o slujbă în sobor este o slujbă la care slujesc mai mulți clerici;
- soborul mănăstirii este întreaga obște a mănăstirii adunată/ convocată;
- în Biserica Ortodoxă Rusă, soborul este o adunare de cler și laici împreună, sau un sinod la care participă și laici/ mireni.
- Mai specific, în limba liturgică, o adunare pentru Sfânta Liturghie într-o zi de după o sărbătoare mare în onoarea sfinților implicați în sărbătoarea de dinainte (de exemplu: în 26 decembrie, ziua de după Nașterea Domnului este Soborul Maicii Domnului).
- În slavonă, catedralele mai sunt numite și soboare.
Derivate
În limba română bisericească, sobor a mai dat și derivatele:
- „sobornicesc” - întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice;
- „sobornicească” - este traducerea (inexactă) în Crez în limba română a grecescului katholiki (care are în principal sensul de „deplinătate a credinței”);
- „sobornicitate” - sobornicitatea este o însușire a Bisericii prin care se arată că este destinată să cuprindă toată lumea.
