5.289 de modificări
Modificări
Pagină nouă: '''A doua carte a Cronicilor''' este a 9-a din cărţile istorice ale Vechiului Testament. Ea evocă, în prima sa parte, domnia lui Solomon care a poruncit ...
'''A doua carte a Cronicilor''' este a 9-a din cărţile istorice ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. Ea evocă, în prima sa parte, domnia lui [[Solomon]] care a poruncit întregului Israel, apoi divizarea naţională a regatului în două independente: Iuda şi Israel şi domnia regilor din aceste regate începând cu [[Roboam]](Iuda) şi [[Ieroboam]] (Israel) până la [[Zedechia]] şi iniţiativa lui Cir, împăratul perşilor. Perioada mai este evocată şi în [[Cartea a III-a a Regilor]] şi [[Cartea a IV-a a Regilor]].
==Formă, izvoare, dată, autor==
Cărţile I şi II Paralipomena au format o singură carte în originalul ebraic, fiind distincte tot odată cu [[Daniel Bomberg]], ca şi Cărţile Regilor.<ref name="Studiul">Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag173,175, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, introducere la Cărţile Paralipomena, pag449-450 </ref> Traducătorii alexandrini şi Fericitul [[Ieronim]] le tratează ca două cărţi. În [[Vulgata]] se numesc Cronici. În [[Septuaginta]] denumirea lor este derivată de la grecescul paraleipo= a omite, făcând trimitere la ,,cele omise’’, ,,cele lăsate deoparte’’, ,,ceea ce nu s-a spus’’ din cărţile Regilor.<ref name="Studiul"/><ref name="Anania"/>.
În afara celor 4 cărţi ale Regilor, autorul a mai utilizat şi numeroase alte izvoare pe care le menţionează în carte, scrieri din care nici una nu ne e cunoscută.<ref name="Anania"/>
Cărţile sunt scrise în mod sigur după ieşirea edictului lui Cirus (538 î.Hr).<ref name="Studiul"/><ref name="Anania"/> În plus, autorul scrie în timpul dominaţiei persane (sec 6-4 î.Hr), deoarece moneda în circulaţie este daricul, iar lunile, după obicei persan, se numără şi nu se numesc cu nume propriu.<ref name="Studiul"/> În timpul dominaţiei greceşti, deci după Alexandru cel Mare,(330 î.Hr) moneda în circulaţie era drahma, iar lunile se numeau cu nume proprii.<ref name="Studiul"/> Influenţele aramaizante indică epoca lui [[Ezra]] (sec 4 î.Hr), ca şi aramaismele din cărţile lui Ezra şi a lui [[Neemia]].<ref name="Studiul"/> Asemănările dintre această carte şi cartea lui Ezra (aproape cu aceleaşi cuvinte se descriu serbările religioase, aceleaşi sunt şi sacrificiile de adus în anumite zile, aproape aceleaşi sunt şi genealogiile) îl indică pe Ezra ca autor al acestei cărţi.<ref name="Studiul"/> [[Talmud]]ul, în tratatul Baba-Bathra, spune următoarele: ,,Ezdra a scris cartea sa şi genealogiile Paralipomenelor.’’<ref name="Studiul"/>
==Note==
<references />
==Bibliografie==
#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag 173-177, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
#Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag449-450, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
[[Categorie: Sfânta Scriptură]]
[[Categorie: Vechiul Testament]]
==Formă, izvoare, dată, autor==
Cărţile I şi II Paralipomena au format o singură carte în originalul ebraic, fiind distincte tot odată cu [[Daniel Bomberg]], ca şi Cărţile Regilor.<ref name="Studiul">Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag173,175, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, introducere la Cărţile Paralipomena, pag449-450 </ref> Traducătorii alexandrini şi Fericitul [[Ieronim]] le tratează ca două cărţi. În [[Vulgata]] se numesc Cronici. În [[Septuaginta]] denumirea lor este derivată de la grecescul paraleipo= a omite, făcând trimitere la ,,cele omise’’, ,,cele lăsate deoparte’’, ,,ceea ce nu s-a spus’’ din cărţile Regilor.<ref name="Studiul"/><ref name="Anania"/>.
În afara celor 4 cărţi ale Regilor, autorul a mai utilizat şi numeroase alte izvoare pe care le menţionează în carte, scrieri din care nici una nu ne e cunoscută.<ref name="Anania"/>
Cărţile sunt scrise în mod sigur după ieşirea edictului lui Cirus (538 î.Hr).<ref name="Studiul"/><ref name="Anania"/> În plus, autorul scrie în timpul dominaţiei persane (sec 6-4 î.Hr), deoarece moneda în circulaţie este daricul, iar lunile, după obicei persan, se numără şi nu se numesc cu nume propriu.<ref name="Studiul"/> În timpul dominaţiei greceşti, deci după Alexandru cel Mare,(330 î.Hr) moneda în circulaţie era drahma, iar lunile se numeau cu nume proprii.<ref name="Studiul"/> Influenţele aramaizante indică epoca lui [[Ezra]] (sec 4 î.Hr), ca şi aramaismele din cărţile lui Ezra şi a lui [[Neemia]].<ref name="Studiul"/> Asemănările dintre această carte şi cartea lui Ezra (aproape cu aceleaşi cuvinte se descriu serbările religioase, aceleaşi sunt şi sacrificiile de adus în anumite zile, aproape aceleaşi sunt şi genealogiile) îl indică pe Ezra ca autor al acestei cărţi.<ref name="Studiul"/> [[Talmud]]ul, în tratatul Baba-Bathra, spune următoarele: ,,Ezdra a scris cartea sa şi genealogiile Paralipomenelor.’’<ref name="Studiul"/>
==Note==
<references />
==Bibliografie==
#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag 173-177, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
#Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag449-450, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
[[Categorie: Sfânta Scriptură]]
[[Categorie: Vechiul Testament]]
