Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)

Mănăstirea Sf. Dionisie

Mănăstirea Dionisiu este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos (Grecia). Mănăstirea este situată în partea de sud-vest a peninsulei. Mănăstirea se află pe poziţia a cincea în ordinea ierarhică athonită şi are ca hram pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Istorie

Întemeiere

Această Mănăstire a fost zidită de către Sf. Dionisie de Coriţa (Koreseos) în secolul al XIV-lea, de la care s-a şi numit Mănăstirea lui Dionisie. Locul unde s-a zidit a fost arătat în chip minunat lui Dionisie, care sihăstrea într-o peşteră din apropiere: în fiecare noapte se pogora din cer, în acel loc, o lumină ca o stea şi stătea până în zori de zi. Văzând această arătare minunată, cuviosul Dionisie s-a dus şi a vestit aceasta părinţilor din Sfântul Munte în mai multe rânduri. Aceştia au cunoscut că este voia lui Dumnezeu să zidească pe locul acela o sfântă mănăstire. Dionisie a strâns apoi bani de la domnii creştini şi a zidit această mănăstire. Construcţia s-a făcut cu ajutorul financiar al împăratului Alexie III Comnenul, după ce la 1374 Alexie II Comnenul a dat hrisovul de autorizare. Acest hrisov este păstrat printre odoarele de preţ ale mănăstirii.

Construcţia

Mănăstirea a fost zidită de-a lungul coastei occidentale a peninsulei, pe un vârf stâncos ridicat înălţat mult peste nivelul mării, lângă o viroagă adâncă, împădurită. În anul 1535, un foc a cuprins mănăstirea, distrugând-o. Reconstrucţia a început la scurtă vreme după aceea, iar până în anul 1547 fusese construit catoliconul (biserica principală a mănăstirii) şi împodobit cu fresce de un iconograf cretan, Tzortis. Bisericii i-a fost adăugat în sec. al XVIII-lea un iconostas aurit. În jurul catoliconului se găsesc mai multe capele, între care una închinată Maicii Domnului. Înăuntrul zidurilor mănăstirii a fost construit în anul 1520 un turn de apărare înalt de 25 de metri. Turnul a fost folosit în mai multe rânduri pentru a adăposti biblioteca mănăstirii. În zilele noastre, comunitatea monahală foarte activă a mănăstirii Dionisiu se ocupă şi de renovarea şi reîmpodobirea clădirilor mai vechi.

Ctitori români

Printre ctitori s-au aflat mai târziu şi monahul Antonie Moldoveanul, care a zidit spitalul cu biserica Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian. În anii 1512-1521, Sf. Neagoe Basarab, domnul Tării Româneşti a refăcut biserica, i-a dăruit averi şi un schit din jud. Romanaţi. Aici se află mormântul Sf. Nifon, mitropolitul Tării Româneşti (+ Târgoviște 1504). Neagoe-Vodă i-a făcut un sicriu de sidef în care s-au pus sfintele moaşte, în afară de cap, care a fost adus în ţară si aşezat la Mănăstirea Curtea de Argeş. Fiul lui Neagoe, Petru Neagoe au făcut şi ei mănăstirii danii de mare valoare. Şi domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru şi soţia sa, Doamna Ruxandra i-au făcut daruri scumpe.

Odoare

Cărţi şi manuscrise

Biblioteca bine organizată a mănăstirii cuprinde multe documente vechi, între care 804 codici şi peste 5000 de cărţi vechi tipărite. Între acestea se află Evangheliare din sec. al XI-lea, precum şi mai multe hrisobule (bule de aur) şi manuscrise. Între manuscrise amintim un Evangheliar împodobit cu miniaturi, datând din sec. al XIII-lea.

Cărti alese: o evanghelie pe pergament din sec, VII si 17 manuscrise rulate cuprinzând Sfinte Liturghii, pe pergament, 20 de Evangheliare pe hârtie datând din sec. XIV-XVII-lea şi multe altele.

Sfinte moaşte

Moaştele Sf. Nifon, Patriarhul Constantinopolului se găsesc într-o criptă din catoliconul mănăstirii.

Se mai află la această mănăstire mâna dreaptă a Sf. Ioan Botezătorul, un dinte al Sf. Hristofor şi mici părticele din moaştele Sf. evanghelist Luca şi ale Sf. Arhidiacon Ştefan, o bucată din lanţul Sf. Apostol Petru etc.