Mănăstirea Arnota (județul Vâlcea)

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Mănăstirea Arnota (Vâlcea))
Salt la: navigare, căutare
Mănăstirea Arnota
Manastirea Arnota3.jpg
Jurisdicție Arhiepiscopia Râmnicului
Tip călugăriţe
Înființată 1634
Ctitori Matei Basarab
Stareț Ambrozia Rucăreanu
Mărime aprox. 20 călugărițe
Localizare   Bistrița (comuna Costești, județul Vâlcea)
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
(8 noiembrie)
Site web oficial

Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din localitatea Bistrița (comuna Costești, județul Vâlcea), cunoscută și sub numele de Mănăstirea Arnota, ctitorită de voievodul Matei Basarab și soția sa Elina, se află în Episcopia Râmnicului.

Inițial mănăstire de călugări, din anul 1999 se transformă în mănăstire de maici, dependentă de Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea).

Localizare

Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă sfântul lăcaș.

Istoric

Mănăstirea Arnota a fost construită între anii 1633-1634 de domnul Țării Românești, Matei Basarab, pe locul unde arheologii spun au existat biserici mai vechi.

Legenda spune ca Matei Basarab fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici și hotărăște că dacă o să scape, o să ctitorească o mănăstire.

Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil brâncovenesc. A refăcut pictura originală și a confecționat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Național de Artă din anul 1913. Ușa de la intrare din lemn de castan deține o inscripție în limba slavonă cu următorul conținut : „Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici, în pridvor, se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executat în jurul anului 1644.

O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Ştirbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecți.

În anul 1934 s-au făcut noi reparații, s-au construit noi chilii și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lăcaș.

Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii și s-a reabilitat sistemul de încălzire.

Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab și a tatălui său Danciu ot Brâncoveni. Danciu vel-vornic, oștean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în bătălia de la Șelimbăr, din anul 1599. A fost înmormântat la Alba Iulia și rămășitele pământești la 1648 și reîngropate în pronaosul bisericii. Fiul său, Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, înmormântat inițial la Târgoviște, este adus și el la Arnota în urma răscoalei semenilor și depus tot în pronaos.

Arhitectură

Iconografie

Galerie foto

Bibliografie

Sursă

Legături externe