Discuție:Sfinții 40 de mucenici din Sevastia
În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară.- chestiile astea sunt superstiţii magice, pe care Biserica le consideră fie prostii, fie lucrări diavoleşti
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.- acestea sunt ritualuri magice păgâne pe care Biserica le combate considerându-le după caz, fie prostii, fie lucrări diavoleşti.
Mai există şi obiceiul (discutabil) ca bărbaţii să 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.- să nu încurajăm beţia. — Acest mesaj nesemnat a fost adăugat de Vladimir-Adrian (conversează • contribuţii) .
- Acestea sunt obiceiurile - dacă sunt bune sau rele, nu cred că avem căderea să le judecăm aici. Dacă nu sunt obiceiuri bune (eu am folosit expresia „discutabil”), nu pot fi combătute doar prin „ascunderea gunoiului sub preş” (recte ştergerea din articol). --Bătrânul (discuție) 15 martie 2012 03:52 (HST)
Nu cred că trebuie să popularizăm descântecele, care sunt lucrări diavoleşti. Dacă sunt foarte răspândite atunci le menţionăm dar trebuie să o facem din perspectivă creştin-ortodoxă, care este una foarte critică, fiind asimilabile vrăjitoriei. În cazul de faţă ele sunt unele absolut necunoscute enormei majorităţi a oamenilor, ceea ce justifică ştergerea. Biserica Ortodoxă are o poziţie clară, ele încalcă regula I a Decalogului, vezi mai jos un pasaj de pe site-ul oficial
Iar referitor la cele 40 de pahare, ce este aşa ,,discutabil"? Nu e clar că după 3-4 pahare te îmbeţi? Obiceiul se poate menţiona dar doar din perspectivă critică cum se procedează şi cu ereziile.
Mai jos este poziţia BOR de pe site-ul oficial faţă de descântece şi superstiţii, vezi pasajul îngroşat http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism35.html. A se reflecta după citire
CELE ZECE PORUNCI
113. Care este porunca intai? Porunca intaia este aceasta: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!" (Ies. 20, 2-3).
114. Ce invata aceasta porunca? Aceasta porunca invata ca Dumnezeul cel din ceruri este adevaratul si singurul Dumnezeu, Caruia se cuvine slujirea si slava dumnezeiasca, si opreste inchinarea la alti dumnezei nascociti de mintea intunecata de pacat (idoli). Crestinul trebuie, deci, sa creada, sa nadajduiasca si sa-L iubeasca numai pe Dumnezeu, mai presus de orice; numai Lui sa-I inchine toate gandurile, simtirile si dorintele sale si sa nu se lepede de El, oricate suferinte s-ar abate asupra lui. Porunca aceasta cere crestinului sa-si impodobeasca viata cu cele trei virtuti teologice: credinta, nadejdea si dragostea, singurele in stare sa-l pastreze in legatura stransa si continua cu Dumnezeu.
115. Cine pacatuieste impotriva acestei porunci? Impotriva acestei porunci pacatuieste: 1) Cel ce se inchina la idoli; 2) Cel ce, cu stiinta si vointa, crede altfel decat invata Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, adica ereticii; 3) Cel ce se leapada de invatatura crestina (apostatii); 4) Cel ce nu asculta de randuielile bisericesti cuprinse in canoanele Sfintei noastre Biserici (schismaticii); 5) Cel ce e stapanit de credinte desarte (superstitii) si alearga la tot felul de descantece, vrajitorii, chemarea spiritelor celor morti si alte lucruri de felul acesta; 6) Cel ce este stapanit de nadejdea gresita ca, oricat ar pacatui, Dumnezeu il va ierta, caci El este bun, precum si cel ce pierde nadejdea ca Dumnezeu il mai poate ierta vreodata pentru pacatele facute si de aceea nu se mai osteneste pe calea binelui; 7) Cel ce se iubeste pe sine mai mult decat pe Dumnezeu. Vladimir-Adrian 15 martie 2012 06:57 (HST)
- Cu dumneata nu se poate discuta raţional - răstălmăceşti lucrurile şi le ascunzi sub o pătură groasă de exprimări de predicator educat în spiritul Sola Scriptura, cum bine au sesizat colegii de la Wikipedia.ro. Dacă am amintit câteva obiceiuri păgâne, nu înseamnă că le „popularizez”. Repet: aceste obiceiuri nu pot fi combătute prin „ascunderea gunoiului sub preş” (recte ştergerea din articol). Ar însemna să şterg şi eu toate articolele de genul Invidia, Iubirea de arginţi, Lenea, Limbuţia, Lovirea, Lăcomia, Minciuna, Mărturia mincinoasă etc., pe motiv că „nu trebuie să le popularizăm”. --Bătrânul (discuție) 15 martie 2012 08:03 (HST)
- For the record, nu consider ca sectiunea respectiva constituie un indemn la urmarea unor practici superstitioase, ci cred ca ea corespunde scopului informativ al unui articol enciclopedic; consider ca nu este vorba nici de practici lipsite de notabilitate. De aceea, cred ca stergerea sectiunii este o decizie îndoielnică :). Am inclus referinta la cartea clasica a lui Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, care cred ca clarifica suficient scopul redării acestei informatii. Iuliana 16 martie 2012 04:44 (HST)
- Este foarte bine că aţi mai introdus referinţe. Foarte multe dintre articolele noastre suferă în această privinţă (referirile bibliografice). Acesta ar fi fost într-adevăr un motiv de ştergere (sau măcar de atenţionare) - afirmaţii personale, fără sprijin bibliografic - ceea ce nu este cazul aici. --Bătrânul (discuție) 16 martie 2012 04:49 (HST)
- For the record, nu consider ca sectiunea respectiva constituie un indemn la urmarea unor practici superstitioase, ci cred ca ea corespunde scopului informativ al unui articol enciclopedic; consider ca nu este vorba nici de practici lipsite de notabilitate. De aceea, cred ca stergerea sectiunii este o decizie îndoielnică :). Am inclus referinta la cartea clasica a lui Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, care cred ca clarifica suficient scopul redării acestei informatii. Iuliana 16 martie 2012 04:44 (HST)