Monofizitism

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Monofizitismul (gr. mono-physis = o fire) este o erezie hristologică apărută în secolul al V-lea. Principalul promotor al acestei erezii a fost Eutihie (378 - c. 454), călugăr din Constantinopol, discipol al patriarhului Chiril al Alexandriei, învăţând că, după Întrupare, Iisus Hristos a avut o singură natură/fire, cea divină, natura (firea) omenească fiind absorbită de cea dumnezeiască, aşa cum un cub de zahăr se dizolvă în apă. În consecinţă, Hristos a rămas doar cu o fire, cea dumnezeiască. Acest fapt este în contradicţie cu miafizismul propovăduit de bisericile ortodoxe orientale

Poziţia lui Eutihie privind monofizitismul este adesea numită eutihianism, poziţie care este în afara Hristologiei formulate de Chiril al Alexandriei şi care, de asemenea, a fost anatemizată de non-calcedonienii care au adoptat credinţa lui Chiril. Eutihie a formulat această doctrină ca răspuns la erezia nestorianismului, care împărţea persoana lui Hristos aproape până în punctul în care Hristos ar fi avut două persoane diferite (nu două naturi, conform credinţei ortodoxe).

O altă ramură a monofizitismului, numită apolinarianism, susţine că Hristos a avut un trup uman şi o "esenţă vie" umană, dar că Logosul Divin a luat locul nous-ului sau al "esenţei gânditoare," analog dar nu identic cu ceea ce în zilele noastre numim minte.

Monofizitismul, (în special varianta lui Eutihie), a fost condamnat la Sinodul IV Ecumenic, care a avut loc în Calcedon în 451. Apolinarianismul fusese condamnat anterior, la Sinodul II Ecumenic din 381.

Legături externe

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi