Icoana Maicii Domnului Prodromița

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Icoana Maicii Domnului Prodromiţa)
Salt la: navigare, căutare
Icoana Maicii Domnului „Prodromița”
Acest articol face parte din seria
Iconografie
Noțiuni de iconografie
Icoană | Iconografie | Iconostas
Iconodul | Iconoclasm
Diptic | Erminie | Icoane pe sticlă |
Rânduiala de sfințire a icoanei
Istorie și tradiție
Andrei Rubliov | Apostolul Luca | Dionisie din Furna
Ioan Damaschin | Irina Împărăteasa | Sava cel Nou
Sinodul VII Ecumenic | Teodor Studitul | Teodora a II-a
Teologia icoanei
Paul Evdokimov | Pavel Florenski
Nikolai Ozolin | Leonid Uspensky
Icoane cunoscute: istorie și simbolistică
Adormirea Maicii Domnului | Înălțarea Domnului
Pogorârea Duhului Sfânt | Scara Raiului
Icoanele Maicii Domnului | Prodromița
Bucuria celor necăjiți
Editați această casetă

Icoana Maicii Domnului Prodromița este o icoană făcătoare de minuni[1] „nefăcută de mână omenească”, zestrea cea mai de preț a Schitului Ioan Botezătorul Prodromu de la Sfântul Munte Athos din Grecia) și binecuvântarea Maicii Domnului[2]. Pomenirea acestei Sfinte Icoane a Maicii Domnului se face în ziua de 12 iulie.

Cuprins

Descrierea icoanei

Dimensiunile icoanei sunt de 1000/700 mm. Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbenă, cu nuanța grâului, asemănându-se foarte mult cu descrierea rămasă de la Sfinții Epifanie și Nichifor, care au lăsat posterității un portret fizic al Fecioarei. [3] Există mărturii cum că Sfintele Fețe se schimbă miraculos, uneori întunecându-se, alteori luminându-se. [4] Se mai afirmă că icoana a fost analizată științific prin cercetare la microscop, nedepistându-se urme de pensulă, probându-se astfel originea nepământească a picturii. [5].

Istoricul icoanei

În anul 1863, în timpul lucrărilor de ridicare ale schitului Prodromul, ieroschimonahul Nifon căuta un iconar care să zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului care să fie pictată potrivit rânduielilor bisericești: citirea zilnică a Acatistului Maicii Domnului, post negru cu o singură masă pe zi la sfârșitul lucrului, înfrânarea de la mânie, mândrie și păcate trupești, precum și celelalte rânduieli. Cuvioșii Nifon și Nectarie l-au găsit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios și cu frica lui Dumnezeu, care s-a încumetat să picteze icoana și s-a apucat imediat de lucru la mănăstirea Bucium din Iași. Deși era un pictor priceput, se poticnește inexplicabil la zugrăvirea Sfintele Fețe ale Fecioarei Maria și a Pruncului Iisus din brațele ei. Speriat si mâhnit că poate și-a uitat meșteșugul sau o voință mai puternica se opune, acoperă icoana, încuie atelierul si amână totul pentru a doua zi. In dimineața următoare, rămâne uimit că icoana era desăvârșită, fără să înțeleagă cum se petrecuse această minune[6]. Pentru a da mai multa credibilitate minunii, iconarul a lăsat și o mărturie scrisă.

Mărturia scrisă a iconarului Nicolau Iordache

Acest document se păstrează în arhiva schitului Prodromul și este datat 29 iunie 1863: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din târgul Iași, am zugrăvit aceasta sfântă icoană a Maicei Domnului cu însăși mâna mea, la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fețele Maicei Domnului și a lui Isus Cristos(sic). Privind eu la chipuri, cu totul a ieșit din potriva, pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul. A doua zi, după ce m-am sculat, am făcut trei metanii înaintea Maicei Domnului, rugându-mă să-mi lumineze mintea, să pot isprăvi sfânta ei icoană. Când m-am dus să mă apuc de lucru, am aflat chipurile drese desăvârșit, precum se vede. Văzând această minune, n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși o greșală a fost aceasta ca am dat lustru la o asemenea minune".

Minunile icoanei consemnate de-a lungul timpului

  • Fiindcă ieșenii se opuneau strămutării Sfintei icoane la Muntele Athos, Cuvioșii Nifon si Nectarie hotărăsc să plece cât mai grabnic. Ajungând seara târziu la episcopia din orașul Huși, au fost întâmpinați de o mulțime de oameni care veniseră să se tămăduiască. De acolo, icoana ajunge la Bârlad și este găzduită de catedrala orașului. Aici s-au săvârșit numeroase minuni. Una dintre ele, a fost reținută în mod deosebit. În oraș se găsea un învățător foarte înțelept și cult, dar necredincios. Acesta, auzind de venirea sfintei icoane a trimis trăsura ca aceștia să vină cu icoana la casa sa. Părinții însă au refuzat, considerându-l ca lipsit de cuviință. La insistențele acestuia care a trimis de trei ori trăsura și ale unor mai-mari ai zilei, cuvioșii au consimțit. Spre uimirea tuturor, icoana a sporit în greutate încât a fost nevoie de patru oameni să o poarte. Trăsura nu a suportat greutatea care, se pare, sporea continuu și a cedat, dezmembrându-se. S-a înțeles că Fecioara Maria nu voiește să meargă la învățător, icoana recăpătându-și greutatea obișnuită de îndată ce s-a renunțat la intenție, fiind dusă foarte ușor înapoi în Catedrală. [7]
  • Tot pe când se afla la Bârlad, icoana a săvârșit încă o minune cu o femeie credincioasă ce era grav bolnavă, dar nu se încumeta să vină cu trăsura la Catedrală de teamă să nu moară pe drum. Femeia a mărturisit că noaptea, în vis, i s-a arătat icoana care a îndemnat-o să vină. S-a însănătoșit chiar pe timpul călătoriei, icoana văzută în Catedrală fiind identică cu cea din vis [8]. [9]
  • Ajungând Cuvioșii la Galați, icoana a fost depusă în Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena. Un pictor liber-cugetător seamănă neîncredere în veridicitatea celor mărturisite de iconarul Iordache Nicolau. Icoana se schimbă la față, pictorul fiind atât de tulburat încât se pocăiește, mărturisindu-și greșeala. [10].
  • Un negustor evreu, plecând într-o călătorie de afaceri lasă la un han soția, copiii și o slugă. Între timp, negustorul moare. Văzând-o lipsită de protecție, sluga o sechestrează pe femeie pentru a o spânzura și a-i lua banii. Disperată femeia își amintește de minunile icoanei și se roagă fierbinte la Maica Domnului, promițându-i că dacă va interveni miraculos se va boteza împreuna cu casa ei. Minunea se întâmplă, căci ucigașul probând lațul, alunecă de pe scaun și se spânzură. Femeia s-a botezat împreună cu întreaga casă. [11].
  • Ajungând la Muntele Athos, icoana continua să săvârșească minuni. Cuviosul Inochentie, un monah aflat pe patul morții, care încetase să mai mănânce de trei săptămâni, s-a trezit minunat din somn și cu puteri sporite a cerut să fie dus în biserică, unde s-a rugat Fecioarei Maria. Întors în chilie schimbat, s-a schimbat cu cămașă curată, a cerut să se împărtășească cu Sfintele taine, apoi, după o jumătate de oră, a trecut la cele veșnice cu totul senin. [12]
  • Serghie, un monah de la mănăstirea Prodromul, iese din mănăstire fără binecuvântare și merge într-o peșteră din apropiere pentru a se nevoi acolo într-o viață idioritmică. Într-o noapte, în timp ce își făcea canonul de rugăciune s-a pogorât deasupra lui un luceafăr (diavolul) care îl trăsnește atât de tare că monahul leșină. După trei zile, venindu-și în fire, constată că era slăbit și surd cu desăvârșire. Se înapoiază la mănăstire, călugării ducându-l la icoană, împreună făcând rugăciuni. Se vindecă complet de surzenie și slăbiciune. [13]

Minuni săvârșite de copii/reproduceri ale icoanei

  • În anul 1922, a fost pictată o copie foarte reușită după originalul de la Muntele Athos. Aceasta, a fost adusă în Moldova și așezată într-o biserică de lemn din Vatra Dornei. Deoarece biserica împiedica construcția unei șosele, în toamna anului 1954 a fost incendiată de o mână criminală, biserica arzând în întregime. Au existat mărturii conform căreia a fost sabotată acțiunea de stingere a incendiului. Deși biserica a ars în întregime, icoana a rămas intactă. Autoritățile de atunci au considerat propagandă religioasă și au interzis răspândirea acestei vești. Ulterior, icoana a fost dusă la Biserica Nașterii Maicii Domnului, unde se află și în prezent. [14].
  • Există dovezi cum că și reproducerile grafice ale icoanei. [15] săvârșesc minuni. Astfel, un credincios din Atena, care avea o reproducere a icoanei Prodromița a declarat ca în familia sa s-a petrecut o schimbare. [16].

Imnografie

Tropar, glasul 1:

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, ceea ce ești una binecuvântată!

Condac, glasul al 8-lea:

Chipului tău, Preacurată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ne închinăm credincioșii, cinstindu-l după vrednicie; căci ne păzești și ne izbăvești din ispite și din toate relele întâmplări. Pentru aceasta mulțumind grăim ție: Bucură-te, Fecioară, nădejdea și slava creștinilor!

Acatistul și rugăciunile

Imnul acatist al Maicii Domnului Prodromița are particularitatea că stihurile icoaselor sunt rimate, ca într-o poezie populară, acatistul devenind astfel mult mai expresiv si emoționant. Rima este împerecheată: Bucură-te, că Prodromița ești cu dreptate numită, /Bucură-te a schitului înaintemergătoare smerită, /Bucură-te roadă pe care Sfântul Munte o a cules, /Bucură-te al schitului Prodromul chivot ales, /Bucură-te, egumenă care sufletele în obștea ta cu grija le aduni, /Bucură-te trâmbiță care spre trezirea din patimi suni... [17] Stihurile rimate lipsesc aproape cu desăvârșire în imnografia canonică bisericească, dar sunt prezente în poezia și cântările creștine necanonice. [18]. Multe din aceste cântări, care sunt de ordinul zecilor de mii, au fost totuși asimilate de Biserică și au intrat în patrimoniul acesteia, devenind pricesne (pricestne).

Există mai multe rugăciuni către Maica Domnului Prodromița. Cea mai cunoscută este aceea care se spune la sfârșitul Acatistului[19]. Mai există și o varianta versificată, necanonică, a acestei rugăciuni [20] Altele, mai scurte, sunt mai des folosite. Există și o rugăciune specială către copia icoanei Prodromița [21]

Note

  1. „În istoria Ortodoxiei se cunosc icoane făcătoare de minuni, al căror mister rămâne învăluit. Fie ca au fost pictate de sfinți, fie din cauza credinței puternice a celui care le cinstește, fie că au fost alese ca instrumente în iconomia dumnezeiască, aceste icoane sunt patrimoniul cel mai de preț al evlaviei ortodoxe” - Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă
  2. Icoanele nefăcute de mână sunt puține în toată lumea. A se vedea: Cleopa Paraschiv, Icoana nefăcută de mâna omenească Prodromița.
  3. Încă de când viețuia pe pământ era fața ei ca vederea bobului de grâu, păr galben, ochi ascuțiți la vedere, întru care luminile erau asemenea rodului de măslin, sprâncenele ei erau plecate și ales de negre, nasul potrivit, buzele ca floarea trandafirului, fața nu rotundă, nici scurtă, ci puțin alungită, mâinile și degetele lungi, hainele pe care le purta erau simple și puțin mai lungi decât măsura corpului, cu trupul gingaș, având părul bine și cu multă cuviință legat, Cleopa Paraschiv, Icoana...
  4. "Sfânta icoană Prodromița se schimbă la față, uneori se întunecă, arătând astfel că Maica Domnului este supărată, iar alteori se luminează.. . ", Cleopa Paraschiv, Icoana nefăcută de mâna omenească Prodromița.
  5. Faptul că la icoana Prodromița, chipul Maicii Domnului și al Mântuitorului nostru Iisus Hristos au fost pictate de Harul Duhului Sfânt, se observă prin aceea că privind icoana la microscop nu se văd urme de pensulă. Cleopa Paraschiv, Icoana...
  6. Întristându-se părinții Nifon și Nectarie că iconarul nu reușea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neașteptate au fost chemați"Sa trimiteți degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multa s-a adunat privind la minunea sfintei icoane", Acatistul Maicii Domnului Prodromița, icosul al 2-lea
  7. rezumat din cap. Minunile Icoanei Facatoare de Minuni a(le) Maicii Domnului Prodromita, Cleopa Paraschiv, Icoana.. .
  8. S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă și să meargă să ia binecuvântarea mult dorită. Și, pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârșit sănătoasă, Condacul al 5-lea din Acatistul Maicii Domnului Prodromita
  9. ibid.
  10. În Biserica Sfinților Împărați din Galați, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creștinii care nu se îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană și pocăindu-se i-a cantat lui Dumnezeu:Aliluia!, Condacul al 6-lea din Acatistul...
  11. Pentru a-i lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, și i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia și-a adus aminte de vestea minunilor Prodromiței și, rugându-se a făgăduit că dacă va rămâne în viață, se va boteza împreună cu toți cei din casa ei, și îi va zice lui Dumnezeu cu mulțumire: Aliluia!, Condacul al 7-lea din Acatistul...
  12. Zăcând de trei săptămâni topit de boală și nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie, când icoana Prodromița a fost adusă la schit și, cerând să fie dus în fața ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă cântând: Aliluia!, Condacul al 9-lea din Acatistul.. . .
  13. Crezând minții sale și lepădând ascultarea, monarhul Serghie a căzut în înșelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, și abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind și rămânând fără auz. Dar aducându-l părinții la icoana făcătoare de minuni, îndată s-a tămăduit de surzenie, și atunci toată obștea i-a cântat Domnului într-un singur glas: Aliluia!, Condacul al 10-lea din Acatistul.. .
  14. Pictându-se în schitul Prodromiților o icoană după izvodul celei minunate, a fost așezată cu mare cinste într-o biserică de lemn, și nu s-a stricat când o mână blestemată a dat foc bisericii. Și, după ce focul mistuise totul, creștinii au găsit icoana nestricată sub un morman de jar, de care minune, uimindu-se i-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!, Condacul al 12-lea din Acatistul.. .
  15. Icoanele nu sunt venerate pe temeiul material, substanțial(nu se adoră icoana în mod idolatru, ca dumnezei, așa cum credeau iconomahii), ci pe temeiul asemănării chipului reprezentat cu persoana al cărei nume trebuie indicat pe icoană, Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă
  16. " De când a intrat Prodromița în casa noastră s-a schimbat complet viața din familia noastră", citat după Cleopa Paraschiv,Icoană...
  17. Acatistul Maicii Domnului Prodromița, icosul 1
  18. Odată L-am văzut trecând /cu turma pe Păstorul blând, /mergea cu dânsa la izvor /blândul Păstor, blândul Păstor...Traian Dorz, Cântări nemuritoare
  19. O, Fecioară preamărită, înfrumusețarea prodromiților și lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul ca "Muntele Athosului l-am ales din toate părțile pământului și am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuință monahilor si pustnicilor", și în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O,împăcarea noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit nouă praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credințe. Tu, care împletești cununi după vrednicie celor ce te lauda și dăruiești cererile tuturor ce te cinstesc după cuviință, din negura patimilor mântuiește-ne, curățind necurăția noastră. Neadormită nouă păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feței tale cel preacinstit și cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulțumind, și cu dragoste și credință închinându-i-ne. Arată-ți milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor și al ispitelor, izbăvește-ne de toată vătămarea trupească și sufletească și fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstim înfricoșatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale. O, pavăză tare a clerului bisericesc și sprijin al celor din cinul monahicesc, miluiește și mântuiește cu rugăciunile tale pe ortodocșii arhierei, preoți și diaconi, pe toți monahii și pe tot poporul la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta si cu rugăciunea ta, învrednicește-i pe toți creștinii să viețuiască cu Hristos și în locașurile cerești să se desfăteze. Cercetează-ne, maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău și dăruiește celor neputincioși tămăduire și sănătate desăvârșită, liniște celor înviforați și mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.
  20. 1. O, fecioară preacurată de-a pururi sfințită, / Tu, podoaba prodromiților nebiruită, / Laudă închinătorilor nebiruită… // 2. Sfântul Petru Athonitul aflat-a prin tine / că-i ales Muntele Athos să ți se închine, / loc ales Muntele Athos să ți se închine. // 3 Sfântul Petru Athonitul aflat-a uimit / că-i ales Muntele Athos și-i afierosit, / pentru cei cuvioși monahi afierosit. // 4. Icoana ta nelucrată de mâini pământești, / hotărât-ai Sfântului Munte să o dăruiești, / împăcarea cu Dumnezeu să o dăruiești. // 5. Izvor de praznic și mântuire e a ta icoană, / prin ea, cununi ne dăruiești, o, tu fără prihană, / cununi după vrednicie, o, tu fără prihană. // 6. Haruri dăruiești celor ce te slăvesc și te cinstesc, / cei care cu credință și nădejde te măresc, / nu pier nicidecum cei care cu nădejde te măresc. // 7. Tu,din negura patimilor mântuiește-ne, / și din necurăția noastră, curățește-ne, / o,tu,preacurată fecioară, curățește-ne.// 8. Tu, a noastră păzitoare neadormită,/ Robilor tăi,chipul feței tale preacinstită,/ dat-ai lor chipul feței tale preacinstită. // 9. Tu, degrabă,ne întâmpini pe cei ce te chemăm, / chipul tău luminos, mulțumind îl sărutăm, / cu dragoste închinându-ne îl sărutăm. // 10. Arată-ți milele tale, sfântă născătoare, / primește cererile de folos și a noastră strigare, / ale robilor tăi cereri și a noastră strigare. // 11. Depărtează al patimilor nor din zare, / izbăvește-ne de ispite și vătămare, / de trupeasca și sufleteasca vătămare. // 12. Fii a mărturisirii noastre mijlocitoare,/ ajută-i pe cei ce cu dragoste arzătoare, / se închină ție cu dragoste arzătoare. // 13. Chipul tău nefăcut de mână omenească / i se închină cei ce știu să te cinstească, / înfricoșatele minuni știu să le cinstească. // 14. O, pavăză tare a clerului bisericesc, / tu, stăpână a celor din cinul monahicesc, / acoperământul cinului monahicesc… // 15. Miluiește și mântuiește pe ortodocși, / cu rugăciunile tale pe Părinții cuvioși, / pe diaconi și popor și pe cei cuvioși… // 16. Pe credincioși și pe Părinții prodromiți / ce la icoana ta se-nchină pururea smeriți, / la icoana ta făcătoare de minuni smeriți. // 17. Ocrotește-i și cată cu a ta milostivire / spre noi și învrednicește-ne de iubire, / pentru Hristos, învrednicește-ne de iubire. // 18. Ca toți creștinii în locașurile cerești / să se desfăteze și cu Hristos pe veci / să viețuiască în desfătare cu Hristos pe veci. // 19. Cercetează-ne, maică de fii,iubitoare, / pe robii tăi cu mila ta, sfânta apărătoare, / pe noi cu darul tău, sfânta apărătoare. // 20. Dăruiește mântuire tuturor și har deplin / și tămăduire celor neputincioși, amin, / liniște celor înviforați, în veci, amin. //
  21. Copia Icoanei Maicii Domnului, Prodromița, luminată fiind de fulgerul luminii dumnezeiești, pe cei binecredincioși îi acoperă de toate necazurile și norii păcatelor îi risipește, păzește și acoperă pe cei ce o cinstesc, de toată reaua lucrare a cumpliților vrăjmași. Și ne izbăvește de tulburarea cea lumească, pentru ca, mântuindu-ne cu al său ajutor, cu cântări de dragoste și mulțumire cinstind-o, pe Maica Domnului să o slăvim.

Articole înrudite

Bibliografie

  • Cleoapa Paraschiv, Icoana nefăcută de mănă omenească PRODROMIȚA,ed. Panaghia
  • Ieromonah Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie Românească, secolele IV-XX, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucuresti-1982

Legături externe

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte