Icoana Scării Raiului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Icoana Scării Raiului (Mănăstirea Sf. Ecaterina, Peninsula Sinai, Egipt)

Icoana Scării raiului este reprezentarea sau ilustrarea iconografică a conținutului cărții Sfântului Ioan Scărarul, cunoscută la noi sub numele de Scara dumnezeiescului urcuș, Scara raiului sau, în vremurile mai vechi, ca Leastvița (termen provenit din limba slavonă care înseamă Scară).

Cuprins

Compoziția icoanei

Conform indicațiilor din Erminia lui Dionisie din Furna[1], icoana Scării de suflete mântuitoare și ducătoare la cer se reprezintă după cum urmează:

În partea de jos a icoanei (de regulă în partea dreaptă) este reprezentată o mănăstire, iar în afară, la poartă, mai mulți călugări de vârste diferite.

Aceștia privesc către o scară mare (care poate avea 30-33 de trepte, după numărul „treptelor” Scării Sfântului Ioan) care urcă până la cer (pe toată înălțimea icoanei, așezată oblic). Mai mulți călugări se află pe scară, unii abia începând să se suie, alții suind, pe diferite trepte ale scării, iar alții doar uitându-se.

În partea de sus, deci „deasupra” scării sunt reprezentați îngeri zburând, ajutându-i pe călugări să urce, eventual chiar ținându-i de mână. În unele reprezentări, cum este cea de mai sus, îngerii sunt reprezentați exclusiv în registrul de sus; în altele, aceștia îi îndepărtează pe diavoli de călugării care urcă, cu ajutorul unor sulițe.

În registrul de sus, este reprezentat (într-un medalion sau deasupra norilor) Hristos. Înaintea Lui se găsește un călugăr foarte bătrân, cu figură cuvioasă și foarte smerită, urcat pe ultima treaptă a scării, privind către Domnul. Iar Hristos îl ia de o mână, în timp ce cu mâna cealaltă îi așază pe cap o cunună de flori și zice: Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați [și Eu vă voi odihni pe voi] (Matei 11, 28.

În partea de jos a scării, deci „sub” ea sunt reprezentați, în registrul median, o mulțime de diavoli zburând, căutând să îi tragă jos de pe scară pe călugării care urcă. Uneori demonii încearcă să îi agațe cu niște cârlige lungi, sau în alte reprezentări îi trag de veșminte. Iar unii din călugării de pe scară sunt puțin desprinși de pe scară, dar încă se mai țin pe ea, unul cu o singură mână, altul cu ambele mâini. Alți călugări sunt zugrăviți căzând cu totul, iar unul, reprezentat cu capul în jos și cu totul în afara scării, este tras sau împins de demoni în jos, spre iad.

Iadul este reprezentat în registrul de jos, în chipul unui balaur mare (sau doar capul acestuia), cu gura deschisă și dinții ascuțiți, iar în gura acestuia e prins un călugăr căzut, pe brânci, căruia i se mai văd doar picioarele.

Acestea sunt indicațiile lui Dionisie. Totuși, în unele reprezentări, registrul median (de mijloc) este îmbogățit cu alte personaje din rândul Sfinților, care ajută călugărilor în urcarea scării.

Astfel, mai poate fi reprezentat în icoană chiar Sfântul Ioan Scărarul, purtând în mână un filacter cu un sfat din cele care se află în scrierea sa. Acesta ar putea fi, de exemplu, cel recomandat de Dionisie pentru reprezentările comune ale Sfântului Ioan[2]: [Ostenește-te din toată puterea ca să ți se ierte prea multele și netrebnicele tale păcate... cu osteneli peste osteneli] și cu fapte bune, ca pe niște trepte înalță-te, înălțându-ți mintea cu privegheri ostenitoare..

De asemenea, mai găsim reprezentați în icoana Scării raiului pe Maica Domnului, ca aceea ce este ocrotitoarea călugărilor, pe Sfântul Antonie cel Mare, Sfântul sau Sfinții ocrotitori ai mănăstirii sau bisericii pentru care se face icoana sau pe alți Sfinți venerați în mod deosebit în acel loc. Acolo unde este cazul, și aceștia pot purta în mâini filactere cu anumite cuvinte de învățătură.

În unele reprezentări românești mai recente, se adaugă pe icoană, la locurile corespunzătoare, indicații scrise, în afară de numele Sfinților, îndeosebi cu privire la demonii care îi ispitesc pe călugări și cauzele căderii unora din aceștia de pe scară (lăcomia, mânia, invidia etc). În alte reprezentări este semnalat global diavolul, iar balaurul este iadul sau, în versiunea arhaizantă a Erminiei, Iadul atoatemâncător.

Unde se reprezintă

Fresca Scării raiului este potrivită îndeosebi pentru bisericile de mănăstire, lucrarea Sfântului Ioan fiind în primul rând un tratat ascetic destinat prin excelență monahilor.

Icoana portabilă mai este folosită (?) însă și pentru zilele în care se face pomenirea Sfântului Ioan Scărarul, inclusiv în bisericile de parohie.

Articole înrudite

Note

  1. Folosim aici ediția românească a editurii Sophia, București, 2000 (pp. 221-222).
  2. op.cit., p. 160

Surse

Legături externe


Tradiția iconografică a Bisericii Ortodoxe
Noțiuni de iconografie
Icoană | Iconografie | Iconoclasm | Iconodul | Iconostas
Diptic | Erminie | Icoane pe sticlă | Rânduiala de sfințire a icoanei
Istorie și tradiție
Andrei Rubliov | Apostolul Luca | Dionisie din Furna | Ioan Damaschin | Irina Împărăteasa | Sava cel Nou | Sinodul VII Ecumenic | Teodor Studitul | Teodora a II-a
Teologia icoanei
Paul Evdokimov | Pavel Florenski | Nikolai Ozolin | Leonid Uspensky
Icoane praznicale și icoanele Maicii Domnului: istorie și simbolistică
Adormirea Maicii Domnului | Înălțarea Domnului | Pogorârea Duhului Sfânt | Scara Raiului | Icoanele Maicii Domnului | Maica Domnului Prodromița | Maica Domnului „Bucuria celor necăjiți”
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi