Modificări

'''Vechiul Testament''' este prima din cele două părţi părți ale [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] (Biblia). Vechiul Testament cuprinde revelația făcută de Dumnezeu prin [[patriarh]]ii vechi și prin [[prooroc]]i, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.Hr.), fiind „călăuză spre [[Iisus Hristos|Hristos]]” (Galateni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#24 3,24]), pregătind venirea Lui. Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărți - [[Cartea Facerii|Facerea]], [[Cartea Ieșirii|Ieșirea]], [[Cartea Leviticului|Leviticul]], [[Cartea Numerilor|Numeri]] și [[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]) în care este relatată crearea lumii și a neamului omenesc și sunt evocate istoria, legile, religia, instituțiile, obiceiurile poporului evreu până la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței. Următoarele cărți urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic și militar, evocându-se regimul judecătorilor și apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui [[David]] și [[Solomon]]. [[Cartea lui Iov]] tratează problema suferinței umane, propunând pe [[Iov]] ca model grăitor de [[răbdarea|răbdare]] și credință neclintită, lămurite prin crâncene încercări. [[Psaltirea|Cartea Psalmilor]] cuprinde psalmii lui David și ai altor autori care sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căință, psalmi mesianici etc. Cartea [[Pildele lui Solomon]] cuprinde proverbe aparținând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situații de viață, fiind un ghid esențial de înțelepciune. [[Ecclesiastul]] este o meditație asupra vieții dar și un îndreptar de viață înțeleaptă. [[Cântarea Cântărilor]] este un poem de dragoste. Cărțile profetice îi au în centru pe profeți care îi mustră, îi sfătuiesc și îi încurajează pe regii vremii din Israel.

Conform istoricilor Bibliei, Revelaţia Revelația divină s-a transmis în principal prin cuvânt, şi și a început să fie pusă în scris abia după secolul VIII î.Hr., când societăţile societățile regatelor Iuda şi și Israel încep să se alfabetizeze. Procesul de punere în scris a tradiţiei tradiției religioase a vechiului Israel se accelerează în secolul VII î.Hr., aşa așa încât la momentul exilului evreilor în Babilon (597 î.Hr.) cele mai multe cărţi cărți ale ceea ce numim azi Vechiul Testament erau deja scrise <ref>cf. William M. Schniedewind, ''Comment la Bible est devenue un livre'', Ed. Bayard, 2006 - ISBN : 2227474815</ref>.

Unele scrieri însă (precum cărţile cărțile Macabeilor <ref>Macabeii sunt sfinţi sfinți martiri - prăznuiţi prăznuiți la [[1 august]] - care au trait trăit în secolul al II -lea înainte de Hristos sub domnia regelui Siriei Antioh Epifaniu, din dinastia Seleucizilor (175-164 î.Hr.)</ref>) au fost scrise mai târziu, adică între secolul V şi și II î.Hr. ==Împărţire==

:"Şi „Și le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci şi și în psalmi." ”

Termenul ''Vechiul Testament'' este o traducere a latinului ''Vetus Testamentum'' sau din grecescul ''η Παλαια Διαθηκη '' (''hē Palaia Diathēkē''), toate având sensul de "''Vechiul Legământ" '' sau "''Testament"''. Sensul cuvântului latin ''testamentum'' îl cuprindea și pe acela de "''mărturie" '' (''testimonium'') într-un proces și este mai răspândit; atât în limba română, cât și în alte limbi, termenul, ca în expresia "a„a-și face testamentul" testamentul” (care semnifică un act cu o valoare legală bine definită) a căpătat o importantă conotație legalistă, desi deși sensul său inițial se dorea a fi sinonim cu cel de "''legământ" '' sau "''alianță"''.

[[Biserica Ortodoxă ]] include între cărțile canonice ale Vechiului Testament și așa-numitele zece cărți ''apocrife'' (într-o traducere literalăcare se regăsesc în Septuaginta dar nu și în biblia ebraică, cărțile "secrete" sau "ascunse"). Aceste numite [[Cărțile deuterocanonice]], precum și cărți mai sunt cunoscute (după o formulare ceva mai puțin marcată de prejudecata pe care critica protestantă) și drept ''le numește [[Cărţile deuterocanonice/apocrifeApocrife]]''.

Prima parte a Vechiului Testament este numită [[Pentateuh]], care în greceşte grecește înseamnă "cinci cărţi"„cinci cărți”. Mai este numită şi și ''Tora'', care în ebraică înseamnă "''Legea"''. Uneori aceste cărţi cărți sunt numite "Cărţile ''Cărțile lui Moise"''.

*[[Cartea Facerii|Facerea]] sau [[Geneza]] בראשית - Întâia Carte a lui Moise*[[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]] sau Exodul שמות - A Doua Carte a lui Moise

*[[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]] ("a „a doua Lege"Lege”) דברים - A Cincea Carte a lui Moise

Evenimentele descrise în aceste cărţicărți, de la chemarea lui [[Avraam]] până la moartea lui [[Moise]], s-au petrecut probabil în al doilea mileniu înainte de Hristos (2000-1200 î.Hr.).

Biserica leagă cărțile Pentateuhului de persoana lui Moise, cel căruia Domnul... [îi] grăia... faţă față către faţăfață, cum ar grăi cineva cu prietenul său" . ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=32&cap=33 Exodul 33, 11]).

==Cărţile Cărțile istorice==

Următoarele cărţi cărți prezintă istoria poporului lui Israel de la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței, până în primele secole înainte de Hristos. Acestea sunt:

*[[Cartea a II -a a Regilor]] (II Samuel)*[[Cartea a III -a a Regilor]] (I Regi)*[[Cartea a IV -a a Regilor]] (II Regi)

În [[Canon biblicSfânta Scriptură|canonul]] Bisericii Ortodoxe, care în general îl urmează pe cel din [[Septuaginta]], traducerea greacă a Bibliei în ebraică, 1 și 2 Samuel din canonul occidental sunt numite 1 și 2 Regi, iar cărțile 1 și 2 ale Regilor devin 3 și 4 Regi.

==Cărţile Cărțile poetice==

* [[PsalmiiPsaltirea]]

* [[Cântarea cântărilorCântărilor]]* [[Plangerile lui Plângerile profetului Ieremia]]

==Cărţile Cărțile profetice==16 cărți din Vechiul Testament au primit numele unor [[profetProoroc|profeţiprofeți]]. Profetul este acea persoană care transmite cuvântul primit direct de la Dumnezeu (prin inspirație), nu doar cineva care prezice viitorul.

===Profeţii Profeții mari=== Patru din cărțile profetice sunt numite "ale „ale profeților mari"mari”:

* [[Cartea lui profetului Ieremia|Ieremia]],

===Profeţii Profeții mici===

Cele douăsprezece cărți ale "profeţilor mici" „profeților mici” sunt:

==Cărţi Cărți necanonice==*[[Cartea luiTobit|Tobit]]

*[[Înţelepciunea Înțelepciunea lui Solomon]]*[[Ecclesiasticul|Înţelepciunea Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah]] (Ecclesiasticul)

*[[Istoria omorârii balaurului şi și a sfărâmării lui Bel]]

Rugăciunea regelui Manase este inclusă în slujba ortodoxă a [[Pavecerniţa MarePavecernița|Pavecerniţei Pavecerniței Mari]].

==Alte cărţicărți==

Nicolae Ciudin - ''Studiul Vechiului Testament'', Editura Institutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, BucureştiBucurești, 2002, ISBN 973-9332-59-5 (pentru profeţiprofeți: Isaia - pag. 182, Ieremia - pag. 190, Iezechiel - pag. 199, Daniel - pag. 207, Moise - pag. 49: clasificarea cărţilor cărților Bibliei - pag. 355-356)