Ieromonahul este un călugăr care a primit slujirea preoţească pentru comunitatea sau mănăstirea din care face parte, şi după cum îi rânduieşte stareţul şi episcopul lui.
Intrat poate în limba română prin slavonescul ijeromonahŭ, cuvântul este de origine neogreacă, compus din ierevs ("preot") şi monahos ("monah").