Mănăstirea Sarov (Rusia)
Mănăstirea Sarov se află în Eparhia Tambov din judeţul Temnicov, la 38 de verste (o verstă = 1,068 km) de oraşul Temnicov, la hotarul judeţelor Nijegordsk şi Tambov. Mănăstirea e situată la o distanţă de 400 de verste de oraşul Moscova, 60 de verste de oraşul Arzamas, 170 de verste de oraşul Nijnii şi 120 de verste de oraşul Murom din eparhia Vladimir. Ea este situată pe un deal, într-o pădure, între doua râuri - Sarovka şi Latiş - ce se unesc între ele chiar sub mănăstire. Cea mai apropiată localitate se află la o distanţă de 5 verste de mănăstire.
Aşezarea geografică a mănăstirii e pitorească şi încântă sufletul oricărui pelerin. Aici regimul monahal era strict. Slujbele religioase se săvârşeau continuu şi se slujea conform tipicului mănăstiresc din Muntele Athos.
Cei mai renumiţi vieţuitori ai mănăstirii sunt:
- Sfântul Serafim de Sarov (care e cel mai renumit)
- Ieroschimonahul Ioan - întemeietorul mănăstirii
- Cuviosul Ieroschimonah Dimitrie
- Cuviosul Ieromonah Filaret
- Cuviosul Ieromonah Marcu
- Cuviosul Ieromonah Isaac
- Cuviosul Efrem
- Cuviosul Pahomie
- Cuviosul Ieromonah Pitirim
- Cuviosul Ieromonah Isaia
- Cuviosul Egumen Nifon
- Cuviosul Egumen Nazarie al Valaamului
- Cuviosul Ilarion - ucenicul Cuviosului Nazarie
- Cuviosul Ieromonah Ilarion
- Cuviosul Ieromonah Evghenie
- Cuviosul Egumen Isaia
- Cuviosul Egumen Serafim
- Cuviosul Egumen Iosif
După sângeroasa revoluţie bolşevică din Rusia, mănăstirea Sarov a fost lichidată. Cele două biserici principale au fost aruncate în aer cu dinamită. Mormintele marilor cuvioşi care au slujit în această mănăstire au fost nivelate şi acoperite cu strat gros de asfalt, devenind un drum.
În anii "puterii sovietice", sanctuarului de la Sarov i s-a atribuit denumirea de "Muzeul istoriei religiei şi ateismului", fireşte nu pentru a cultiva sentimente religioase, ci pentru a face din vizitatori atei militanţi.
După ce muzeul ateist a fost mutat de la Sarov, comuniştii au transformat mănăstirea într-un laborator secret pentru experienţe nucleare. Întregul complex al mănăstirii este radioactiv din pricina instalaţiilor ştiinţifice construite pentru nimicirea vieţii omeneşti.
Zona este interzisă pentru închinătorii care doresc sa vină mai aproape de mănăstirea Sarov. Doar uriaşa clopotniţă, ce serveşte ca antenă radio, mai aminteşte de slăvita mănăstire Sarov de odinioară.