Avraam de la Chilii
Cuviosul Avraam (gr. Ἀβραὰμ) a fost unul din Părinții pustiei care a trăit la sfârșitul secolului al IV-lea la centrul monastic Chiliile din Egipt. Este cunoscut în principal din Patericul egiptean, dar nu are zi de prăznuire în niciunul din sinaxarele vechi[1].
Viața
Avva Avraam a fost un nevoitor de la Chili (v. Isaac preotul Chiliilor 3[2] și Avva Ari 1) din a doua generație de monahi, și ar putea fi același pe care l-a vizitat Sfântul Ioan Casian în pustia Schitului în preajma anului 400, și care avea o uriașă dreaptă socotință (Convorbirea 24). Avva Nisteros îi povestește Sfântului Ioan Casian (Convorbirea 15:4) despre două minuni slăvite pe care le-a făcut în acea vreme Avva Avraam cel Simplu, foarte probabil același stareț pe care scriitorul l-a vizitat mai apoi.[3]
Patericul mai menționează încă trei bătrâni cu numele Avraam, unul fiind ucenic al Avvei Sisoe cel Mare, altul ucenic al Avvei Agaton, iar altul, amintit la Avva Teodor Eleftheropolitul, fiind de neam ivir (georgian).
Apoftegme
- Patericul egiptean - Pentru avva Avraam:
1. Se spunea despre un bătrân, că a făcut cincizeci de ani, nici pâine mâncând, nici vin bând degrab și zicea că a omorât desfrânarea și iubirea de argint și slava deșartă. Și a venit la el avva Avraam, auzind că a spus acest cuvânt. Și i-a zis lui: “Tu ai spus cuvântul acesta?” A răspuns bătrânul: “Da”. Și i-a zis Avraam: “Iată, intri în chilia ta, și găsești pe rogojina ta o femeie; poți să socotești că nu este femeie?” Răspuns-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să nu mă ating de ea”. Atunci a zis Avraam: “Iată, n-ai omorât patima, ci este vie; dar este legată. Iarăși, când umbli pe drum, vezi piatra și hârburi, iar în mijlocul acestora, aur; poate mintea să socotească pe acesta ca pe acelea?” Zis-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să nu-l iau pe el”. Și a zis Avraam: “Iată este vie patima, dar este legată”. Mai departe, zice iarăși avva Avraam: “Iată, auzi despre doi frați, ca unul te iubește, iar altul te urăște și te vorbește de rău. De-or veni la tine, îi ai deopotrivă pe amândoi?” Răspuns-a bătrânul: “Nu, dar mă lupt cu gândul să fac bine celui ce mă urăște ca și celui ce mă iubește”. Zis-a avva Avraam lui: “Apoi iată că sunt vii patimile, dar sunt numai legate de sfinți”.
2. Un frate a întrebat pe avva Avraam, zicând: “De mi se va întâmpla să mănânc de multe ori, ce este?” Și răspunzând bătrânul a zis: “Ce grăiești, frate? Atâta mănânci, sau socotești că ai venit la arie?”[4]
3. Spunea avva Avraam pentru unul de la Schetia, că era scriitor și nu mânca pâine. Deci a venit la el un frate, rugându-se să-i scrie o carte. Deci bătrânul avându-și mintea să la privire, a scris trecând stihuri și n-a pus soroace [5]. Iar fratele lui luând și vrând să pună soroace, a găsit niște cuvinte sărite și i-a zis bătrânului: “Avvo, sunt niște stihuri lăsate”. I-a zis bătrânul: “Du-te întâi de fă cele scrise și apoi vei veni și-ți voi scrie și celelalte!”
- Patericul egiptean - Pentru avva Ari
A mers avva Avraam la avva Ari. Și șezând ei, a venit un frate la bătrânul și i-a zis lui: “Spune-mi, ce voi face că să mă mântuiesc?” Iar el i-a zis: “Du-te, petreci anul acesta mâncând seara pâine și sare și vino iarăși și-ți voi grăi!” Și ducându-se a făcut așa. Și după ce s-a împlinit anul, a venit iarăși fratele la avva Ari și s-a aflat atunci și avva Avraam acolo. Și a zis iarăși bătrânul fratelui: “Du-te, postește și întru acest an, mâncând din două în două zile”. Și după ce s-a dus fratele, a zis avva Avraam lui avva Ari: “Pentru ce grăiești tuturor fraților cu cumpăna ușoara, iar acestui frate îi pui sarcini grele?” I-a zis bătrânul: “Frații, precum vin căutând, să se și duc; iar acesta pentru Dumnezeu vine, să asculte cuvânt. Căci este lucrător și orice voi zice lui, cu sârguință face. Pentru aceasta și eu îi grăiesc lui, cuvântul lui Dumnezeu”.
- Patericul egiptean - Pentru avva Isaac, preotul Chiliilor
3. Avva Isaac și avva Avraam erau împreună locuind, și intrând avva Avraam, l-a aflat pe avva Isaac plângând. Și i-a zis lui: „Ce plângi?” Și a zis bătrânul: „Pentru ce să nu plângem? Că unde avem să mergem? Au adormit părinții noștri, că ne ajunge nouă lucrul mâinilor la chiria luntrelor pe care o dăm, mergând să ne ducem la bătrâni. Iar acum am rămas sărmani (i.e. orfani). Pentru aceasta și eu plâng.”
Note
- ↑ Cf. Monahul Filotheu Bălan, în Pateric Egyptean, ed. cit., p. 43.
- ↑ Dom Lucien Regnault - în Les sentences des Pères du désert. Collection alphabétique, Solesmes, 1981, p. 55 - este de părere că acest avva Avraam este altul decât avva Avraam care locuia împreună cu avva Isaac, preotul Chiliilor.
- ↑ Cf. Monahul Filotheu Bălan, în Pateric Egyptean, ed. cit., p. 43.
- ↑ Lucrul fizic era suficient de redus, pentru strictul necesar, încât mintea să stea cu ușurință la rugăciune, iar hrana să nu fie decât o dată pe zi, spre seară. Doar în perioada secerișului, când monahii făceau un efort mai mare, adunându-și hrana pentru următorul an, dezlegau la mai multe mese pe zi (v. Sf. Ioan Casian, Convorbirea cu avva Moise, C 2:11-24.).
- ↑ Semne pe hârtie care delimetează un capitol de altul.
Surse
- Patericul egiptean - ediția românească
- Les sentences des Pères du désert - collection alphabétique, Solesmes, 1981
- Pateric Egyptean, ed. Sofia, București, 2011 (diortosit, completat și adnotat de monahul Filotheu Bălan)
- Patericul Mare, Apoftegmele Părinților pustiei - colecția tematică, Editura Bizantină, București, 2015 (traducere, introducere și note de Pr. Prof. Constantin Coman).