Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(el)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
−
'''Mănăstirea Cutlumuş''', numită în vechile hrisoave şi "lavra românească", este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]]. Este localizată în nord-estul peninsulei, lângă Careia (Karyes), capitala Sfântului Munte. [[Mănăstire]]a Cutlumuş este a şasea în ordinea ierarhică athonită.
+
'''Mănăstirea Cutlumuș''', numită în vechile hrisoave și „lavra românească”, este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]]. Este localizată în nord-estul peninsulei, lângă Careia (Karyes), capitala Sfântului Munte. [[Mănăstire]]a Cutlumuș este a șasea în ordinea ierarhică athonită.
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
−
Ctitorul ei fondator a fost Alexie Comnenul, împăratul Bizanţului şi călugărul Calist Cotlomuşeanul (sec. al IX-lea), un arab evlavios de la care îşi trage şi numele. Mama acestuia era creştină, iar el însuşi devine creştin, schimbându-şi numele arab în Constantin, iar din călugărie Calist. Mai târziu, această mănăstire a fost jefuită, iar Sf. voievod [[Neagoe Basarab]], precum şi domnii Mircea cel Bătrân si Vintilă Vodă ai Ţării Româneşti au refăcut-o şi au împodobit-o din nou. Aici a fost protos şi fostul mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numeşte şi Mănăstirea Sf. Hariton. În anul 1766 a vieţuit aici, ca simplu călugăr, Matei, patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu averi importante.
+
Ctitorul ei fondator a fost Alexie Comnenul, împăratul Bizanțului și călugărul Calist Cotlomușeanul (sec. al IX-lea), un arab evlavios de la care își trage și numele. Mama acestuia era creștină, iar el însuși devine creștin, schimbându-și numele arab în Constantin, iar din călugărie Calist. Mai târziu, această mănăstire a fost jefuită, iar Sf. voievod [[Neagoe Basarab]], precum și domnii [[Mircea cel Bătrân]] și Vintilă Vodă ai Țării Românești au refăcut-o și au împodobit-o din nou. Aici a fost protos și fostul mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numește și Mănăstirea Sf. Hariton. În anul 1766 a viețuit aici, ca simplu călugăr, Matei, patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu averi importante.
  
−
Existenţa mănăstirii este atestată deja printr-un document din anul 1169, însă în forma ei actuală Mănăstirea Cutlumuş a fost întemeiată în sec. al XIV-lea. Biserica centrală a fost construită în anul 1540. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai majestuoase mănăstiri de la Sfântul Munte.  
+
Existența mănăstirii este atestată deja printr-un document din anul 1169, însă în forma ei actuală Mănăstirea Cutlumuș a fost întemeiată în sec. al XIV-lea. Biserica centrală a fost construită în anul 1540. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai majestuoase mănăstiri de la Sfântul Munte.  
  
−
În afara bisericii centrale (din 1540), mănăstirea mai are şi numeroase capele. Cea mai impresionantă dintre ele, construită în anul 1733, cu hramul [[1 octombrie|Acoperământul Maicii Domnului]], se găseşte în stânga pridvorului bisericii centrale, adăpostind o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mai amintim şi capelele închinate Sf. Natalia, Sf. [[Cosma şi Damian]], Tuturor Sfinţilor, Sf. [[Ioan Botezătorul]], Sf. [[Arhangheli]] şi Sf. [[Spiridon al Trimitundei|Spiridon]].
+
În afara bisericii centrale (din 1540), mănăstirea mai are și numeroase capele. Cea mai impresionantă dintre ele, construită în anul 1733, cu hramul [[1 octombrie|Acoperământul Maicii Domnului]], se găsește în stânga pridvorului bisericii centrale, adăpostind o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mai amintim și capelele închinate Sf. Natalia, Sf. [[Cosma și Damian]], Tuturor Sfinților, Sf. [[Ioan Botezătorul]], Sf. [[Arhangheli]] și Sf. [[Spiridon al Trimitundei|Spiridon]].
  
 
În anul 1990, aici trăiau 73 de monahi.
 
În anul 1990, aici trăiau 73 de monahi.
  
 
==Odoare==
 
==Odoare==
−
===Cărţi şi manuscrise===
+
===Cărți și manuscrise===
−
Biblioteca mănăstirii Cutlumuş cuprinde 662 de codice manuscrise şi 3500 de cărţi vechi tipărite.
+
Biblioteca mănăstirii Cutlumuș cuprinde 662 de codice manuscrise și 3500 de cărți vechi tipărite.
  
−
Pe lângă cărţile vechi de slujbă şi teologice, aceasta mai cuprinde şi o serie de manuscrise, dintre care 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV şi 300 de manuscrise de muzică bisericească şi alte chestiuni din sec. XIV-XIX.
+
Pe lângă cărțile vechi de slujbă și teologice, aceasta mai cuprinde și o serie de manuscrise, dintre care 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV și 300 de manuscrise de muzică bisericească și alte chestiuni din sec. XIV-XIX.
  
 
===Icoane===
 
===Icoane===
−
Aici se află o icoană a Mântuitorului şi cea a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni.
+
Aici se află o icoană a Mântuitorului și cea a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni.
  
−
În [[paraclis]] se află icoana Maicii Domnului "Tare Apărătoare" (sec.XIII) - apărătoare de foc şi de frică.
+
În [[paraclis]] se află icoana Maicii Domnului „Tare Apărătoare” (sec.XIII) - apărătoare de foc și de frică.
  
−
===Moaşte===
+
===Moaște===
−
Mănăstirea păstrează părticele de [[moaşte]] de la mai mulţi sfinţi: capul Sf. [[Haralambie]], piciorul Sf. [[Ioachim şi Ana|Ana]], capul Sf. [[Alipie Stâlpnicul]], precum şi mâna stângă a Sf. [[Grigorie Teologul]], Sf. Paraschevi , Sf. [[Anastasia]] (izbăvitoarea de otravă).  
+
Mănăstirea păstrează părticele de [[moaște]] de la mai mulți sfinți: capul Sf. [[Haralambie]], piciorul Sf. [[Ioachim și Ana|Ana]], capul Sf. [[Alipie Stâlpnicul]], precum și mâna stângă a Sf. [[Grigorie Teologul]], Sf. Paraschevi , Sf. [[Anastasia]] (izbăvitoarea de otravă).  
  
 
==Schituri==
 
==Schituri==
−
Schitul grec Sfântul Pantelimon aparţine de Cutlumuş şi este situat aproape de mănăstire.
+
Schitul grec Sfântul Pantelimon aparține de Cutlumuș și este situat aproape de mănăstire.
  
−
==Sfinţi, părinţi duhovniceşti şi alte personalităţi==
+
==Sfinți, părinți duhovnicești și alte personalități==
−
*Cuviosul Părinte [[Paisie Aghioritul]] a trăit într-o chilie care ţinea de Mănăstirea Cutlumuş, numită ''Panagouda'', între anii 1979-1996.
+
*Cuviosul Părinte [[Paisie Aghioritul]] a trăit într-o chilie care ținea de Mănăstirea Cutlumuș, numită ''Panagouda'', între anii 1979-1996.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*[http://www.munteleathos.ro/CUTLUMUS.HTM Mănăstirea Cutlumuş]
+
*[http://www.munteleathos.ro/CUTLUMUS.HTM Mănăstirea Cutlumuș]
  
  

Versiunea de la data 15 septembrie 2016 04:20

Mănăstirea Cutlumuș, numită în vechile hrisoave și „lavra românească”, este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos. Este localizată în nord-estul peninsulei, lângă Careia (Karyes), capitala Sfântului Munte. Mănăstirea Cutlumuș este a șasea în ordinea ierarhică athonită.

Istorie

Ctitorul ei fondator a fost Alexie Comnenul, împăratul Bizanțului și călugărul Calist Cotlomușeanul (sec. al IX-lea), un arab evlavios de la care își trage și numele. Mama acestuia era creștină, iar el însuși devine creștin, schimbându-și numele arab în Constantin, iar din călugărie Calist. Mai târziu, această mănăstire a fost jefuită, iar Sf. voievod Neagoe Basarab, precum și domnii Mircea cel Bătrân și Vintilă Vodă ai Țării Românești au refăcut-o și au împodobit-o din nou. Aici a fost protos și fostul mitropolit al Ungrovlahiei, Hariton (1372-1380+), din care pricină se mai numește și Mănăstirea Sf. Hariton. În anul 1766 a viețuit aici, ca simplu călugăr, Matei, patriarhul Alexandriei, care a înzestrat-o cu averi importante.

Existența mănăstirii este atestată deja printr-un document din anul 1169, însă în forma ei actuală Mănăstirea Cutlumuș a fost întemeiată în sec. al XIV-lea. Biserica centrală a fost construită în anul 1540. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai majestuoase mănăstiri de la Sfântul Munte.

În afara bisericii centrale (din 1540), mănăstirea mai are și numeroase capele. Cea mai impresionantă dintre ele, construită în anul 1733, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, se găsește în stânga pridvorului bisericii centrale, adăpostind o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Mai amintim și capelele închinate Sf. Natalia, Sf. Cosma și Damian, Tuturor Sfinților, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Arhangheli și Sf. Spiridon.

În anul 1990, aici trăiau 73 de monahi.

Odoare

Cărți și manuscrise

Biblioteca mănăstirii Cutlumuș cuprinde 662 de codice manuscrise și 3500 de cărți vechi tipărite.

Pe lângă cărțile vechi de slujbă și teologice, aceasta mai cuprinde și o serie de manuscrise, dintre care 94 pe pergament, cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. X-XIV și 300 de manuscrise de muzică bisericească și alte chestiuni din sec. XIV-XIX.

Icoane

Aici se află o icoană a Mântuitorului și cea a Maicii Domnului numită "Mijlocitoarea", făcătoare de minuni.

În paraclis se află icoana Maicii Domnului „Tare Apărătoare” (sec.XIII) - apărătoare de foc și de frică.

Moaște

Mănăstirea păstrează părticele de moaște de la mai mulți sfinți: capul Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf. Alipie Stâlpnicul, precum și mâna stângă a Sf. Grigorie Teologul, Sf. Paraschevi , Sf. Anastasia (izbăvitoarea de otravă).

Schituri

Schitul grec Sfântul Pantelimon aparține de Cutlumuș și este situat aproape de mănăstire.

Sfinți, părinți duhovnicești și alte personalități

  • Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul a trăit într-o chilie care ținea de Mănăstirea Cutlumuș, numită Panagouda, între anii 1979-1996.

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Cutlumuș_(Muntele_Athos)&oldid=42914”