Timotei I al Tomisului
Sfântul Ierarh Timotei a trăit în secolele IV - V, păstorind Eparhia Tomisului. Născut undeva la sud de Dunăre, episcopul Timotei îşi începe viaţa monahicească şi viaţa duhovnicească undeva în mănăstirile Capadociei, fiind un bun teolog şi un mare cunoscător al învăţăturii Sfinţilor Părinţi.
Episcopul Timotei urmează în scaunul ierarhilor Tomisului Sfântului Ierarh şi Episcop Teotim I „Scitul”, păstorind populaţia creştina din Dobrogea în prima jumătate a secolului al V-lea. A fost un episcop activ, zidind şi înnoind mai multe basilici şi mănăstiri. O grijă aparte a arătat faţă de protejarea creştinismului autohton daco-roman.
Episcopul Timotei a participat în anul 431 la Sinodul de la Efes, semnând cele „12 anatematisme" ale Sfântului Chiril al Alexandriei, precum şi hotărârea finală de condamnare a ereticului Nestorie - fiind al 170-lea semnatar.
O inscripție creștină pe o masă de agapă din a doua jumătate a secolului al IV-lea (din necropola creștină numită "Cavoul cu picturi", descoperită în 1988 pe faleză de nord a orașului Constanța) face mențiune de "Fericitul" Timotei: "Fericitului Timotei, din partea lui Dinios (Dinias), neofit (i.e. cu numele de creștin nou botezat) Emanuel". Numele Timotei precum şi apelativul de "fericit" l-au făcut pe Ion Barnea, ca şi pe alţi cercetători, să considere că ar fi vorba chiar despre episcopul Timotei al Tomisului, care a participat la Sinodul de la Efes, din anul 431.
Episcopul Timotei şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, cu pace, după peste zece ani de păstorire a turmei lui Hristos de la Tomis, numărându-se în ceata cuvioşilor părinţi.
