Modificări

Iar sfântul şi feciorescul ei trup rămânând pe pământ şi încă sânge din piciorul cel tăiat curgând, cu slavă cerească a strălucit că se lumina şi locul dimprejur. Iar ticălosul tată văzând întâmplarea, a fost cuprins de spaimă şi de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigaşul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii celei dumnezeieşti care se revărsase în jurul sfintelor ei moaşte. Şi vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea să se atingă şi nici să se apropie de el. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.

Deci Iar tatăl său, venindu-și în fire, a fost cuprins de spaimă şi de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigaşul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeieşti care se revărsase în jurul sfintelor ei moaşte. Şi vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate şi și le-a spus arhiepiscopului şi mai-marilor conducătorilor cetăţii toate pe rând cum s-au întâmplat tot ce se întâmplase şi cum acum că trupul fericitei zace zăcea pe pământ, şi că este era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind , arhiepiscopul împreună cu cei mai mari ai -marii cetăţii şi cu popormult, au alergat cu făclii şi cu [[tămâie ]] şi cu [[rugăciune|rugăciuni]], şi văzând sfântul trup strălucind cu acea dumnezeiasca luminădumnezeiască, s-au minunat cu toţii şi au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care şi acum, în vremurile noastre cele mai de pe din urmă, preamăreşte pe robii Săi, care împlinesc cu fapta sfintele poruncile Lui porunci.

Apoi vrând au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice sfântul ei trup, după porunca arhiepiscopului şi să-l trupul sfintei și o ducă în cetate, nicidecum . Dar n-au putut, nici chiar să-l mişte din loc. Decimiște, mai mult așa încât s-au spăimântatînspăimântat ci toții. Şi cu multă evlavie au Au început a să se ruga roage cu stăruință lui Dumnezeu şi Sfintei Filofteia, dar nici aşa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească cu minune pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră trupul ei.

Apoi, Deci înţelegând că aiurea voieşte sfânta vroia să fie dusă odihnească în altă parte, au început asă-i pomeni pomenească, ca unei fiinţe vii , ţările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre şi cele de aceasta această parte de Dunăre şi nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeşului, îndată s-a uşurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea cea sa firească şi înţelegând . Înţelegând toţi că acolo este voia lui Dumnezeu şi a sfintei a mergesă meargă, îndată a înştiinţat cu prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (de care şi zidise și biserica este zidită) de toate cele despre sfântaîntâmplate. Acesta , de cum a fost înştiinţat, fiind binecredincios şi râvnitor a-şi împodobi ţara şi poporul său cu odoare de mult preţ ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii şi și cu tămâieri, cu multă evlavie mergând la către Dunăre, și a adus sfintele ei [[moaşte ]] în Ţara Românească şi le. Le-a aşezat în Biserica Domnească, cea zidită de el în oraşul Argeş. Acolo au stat sfintele ei moaşte până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeş, de către Neagoe Basarab. Aici au fost trecute sfintele moaşte. Iar mutate, iar acum se află aşezate în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeş. Şi acolo fiind, dă face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credinţă la sfintele ei moaşte.