2.632 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
=== Catehism românesc ===
Pe lângă activitatea sa de „scrib” și „diplomat”, Filip Moldoveanul a fost și un iscusit meșter tipograf (unii tipografi din acel timp erau cunoscuți și sub numele de „maler”). În anul 1544, a tipărit în Sibiu un Catehism românesc, azi pierdut (Timotei Cipariu îl văzuse în 1833 la Blaj). Avem însă două știri contemporane despre tipărirea acestei cărți. Prima este o mențiune în „Socotelile” orașului Sibiu, cu data de 16 iulie 1544, din care rezultă că s-au plătit lui „Phillippus Pictor” doi florini pentru tipărirea Catehismului românesc, o sumă însemnată pe atunci. A doua știre este furnizată de o scrisoare din 1546, a preotului bistrițean Adalbert Wurmloch, adresată cărturarului Johann Hess din Breslau (azi Wroclav), în care relata că „s-a tradus Catehismul în [[limba română ]] și s-a tipărit la Sibiu, capitala noastră a sașilor din Transilvania, cu litere sârbești (chirilice, n.n.). Mulți dintre preoți au primit această carte, socotind-o sfântă, alții însă o disprețuiesc”.
Majoritatea cercetătorilor au socotit că este vorba de un Catehism luteran (Al. Rosetti afirma că are la bază Catehismul mic al lui Luther), legând apariția lui de mișcarea de răspândire a Reformei printre români, mai ales că, în 1543, Universitatea săsească din Sibiu hotărăse ca toți locuitorii de pe „Pământul crăiesc”, indiferent de naționalitate, să primească noua învățătură a lui Luther, în fruntea orașului aflându-se Petru Haller, un luteran convins. Conform Pr. [[Mircea Păcurariu]], chiar dacă apariția Catehismului ar fi o urmare a mișcării de Reformă printre sașii transilvăneni, totuși este de contestat că a fost prelucrat după Catehismul mic al lui Luther, sau că a fost tradus din maghiară, cum au afirmat alți cercetători.
