6.119 modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
{{Traducere EN}}
'''Înșelarea''' (ru: прелесть, ''prelest'', gr. πλάνη - ''plani''), cunoscută și sub numele de '''amăgire''' duhovncească este, potrivit Părinților Bisericii Ortodoxe, o stare duhovnicească falsă, o boală spirituală, "o rănire a firii umane de neadevăr" (Sf. [[Ignatie Briancianinov]]).<ref>Ignatie Briancianinov, [http://orthodoxleadersaraca.paradosisorthodoxphotos.com/articlesbiblioteca/on-spiritualsfantul_ignatie_briancianinov-deception/ On Spiritual Deceptiondespre_inselare. htm Despre înșelare], ''Orthodox Life'', July-August 1980.]</ref> Noțiunea de înșelare nu trebuie confundată cu boala mintală de natură somatică, ci este mai degrabă o boală spirituală<ref>Jean-Claude Larchet, ''Thérapeutique des maladies mentales. L’expérience de l’Orient chrétien des premiers siècles'' (1992, 3rd edition 2008) ISBN 2204045187, ruro: Jean-Claude Larchet, Jean-Claude LARCHET, ''[http://www.sociodinamikalibrariasophia.comro/lib/larshe1carti-Terapeutica-bolilor-mintale-Larchet-Jean-Claude-so-2894.html ЖанTerapeutica bolilor mintale. Experienţa creştinismului răsăritean al primelor veacuri]'', în româneşte de Marinela BOJIN, Ed. Sophia, Bucureşti, 2008, ISBN: 973-136-066-Клод Ларше, Исцеление психических болезней9. Опыт христианского Востока первых веков]</ref>, o boală a sufletului în relația sa personală cu Dumnezeu, o boală ale cărei surse se găsesc în înfumurare, în mândrie și în ispita diavolească. Înșelarea se vindecă prin [[smerenie]] și prin [[Sfintele Taine]].
==Informații generale==
==Înșelarea în general și înșelarea propriu-zisă==
Potrivit Sf. [[Ignatie Briancianinov]], "Amăgirea duhovnicească este starea tuturor oamenilor fără excepție, și a fost făcută posibilă de căderea protopărinților noștri. Noi toți suntem supuși amăgirii spirituale. Conștiința acestui fapt este cea mai mare protecție a noastră împotriva acesteia. Tot astfel, cea mai mare amăgire spirituală stă în a ne considera liberi de aceasta".<ref> Sf. Ignatie Briancianinov, [http://orthodoxleadersaraca.paradosisorthodoxphotos.com/articlesbiblioteca/onsfantul_ignatie_briancianinov-spiritual-deception/ On Spiritual Deceptiondespre_inselare. Orthodox Life, July-August 1980htm Despre înșelare].</ref>
[[Teofan (Bîstrov) de Poltava|Teofan]], arhiepiscop de Poltava comenta această afirmație făcând distincția între "înșelare în general" și "înșelarea propriu-zisă". Pe baza celor amintite mai sus, acesta oferă următoarea definiție: "Pe scurt, diferența între 'înșelare în general' și înșelare în înțelesul particular al cuvântului poate fi exprimată astfel: înșelarea în general este uitarea și neconștientizarea propriei stări de păcătoșenie. Ceea ce numim propriu-zis înșelare este faptul de a-și atribui sieși o stare de dreptate care de fapt nu există. Când omul crede că este drept, atunci dreptatea lui nu este dumnezeiască, ci diavolească, străină de harul dumnezeiesc și de smerenie. Trebuie să ne amintim celebrul cuvânt al lui avva [[Pimen cel Mare]]: 'Vreau mai bine un păcătos care se pocăiește, decât unul care n-a păcătuit și nu se pocăiește. Cel dintâi are gândul bun, căci recunoaște că e păcătos. Dar al doilea are gânduri amăgitoare, ucigătoare de suflet, pentru că se crede drept'. (Ep. Ignatie, Patericon, 75)".<ref>[http://www.roca.org/OA/66-68/66n.htm Letters of Theophan, Archbishop of Poltava, Letter 31.]</ref>
===Falsele vedenii===
Potrivit Sfinților Părinți, falsele vedenii sunt aspcoate ci mândria. Sf. Ignatie Briancianinov spune că oamenii care caută să aibă viziuni (vedenii) și a căror minte nu a fost reînnoită și renăscută prin lucrarea Duhului Sfânt sunt plini de mândrie<ref>ru: Ignatie Briancianinov, [http://wwwsaraca.hesychasmorthodoxphotos.ru/librarycom/stbrianchbiblioteca/prelestsfantul_ignatie_briancianinov-despre_inselare.htm Sf. Ignatie Briancianinov, Despre înșelare.]</ref> - ceea ce înseamnă că, potrivit Sf. Ignatie, există o legătură directă între înșelarea de primul fel și cea de tipul al doilea. Arhimandritul Serafim Alexiev scrie că: Acolo unde este mândrie atunci când cineva are o vedenie, aceasta nu poate fi de la Dumnezeu, ci, de bunăseamă, de la cel rău."<ref> Arhimandrit Serafim Alexiev, [http://www.3rm.info/10811-nastavlenie-o-voznoshenii-sebya-i-lozhnyx.html Povățuire despre închipuirea de sine și falsele vedenii] (ru)</ref>.
Cuviosul Părinte [[Cleopa (Ilie)]] amintește șapte moduri de cădere în amăgirea falselor vedenii și vise:<ref>''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/vrajitorie.htm Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 4]''</ref>
===Închipuirea de sine===
Sf. Ignatie Briancianinov scrie că "cei bolnavi de amăgirea 'închipuirii de sine' se întâlnesc foarte adesea. Oricine nu are duhul pocăinței, care își recunoaște sieși orice merite și reușite proprii, oricine nu se ține statornic de învățătura Bisericii Ortodoxe, ci discută despre orice dogme ori tradiții oricând, după bunul plac sau potrivit învățăturilor heterodoxe se găsește".<ref> Ignatie Briancianinov, [http://wwwsaraca.hesychasmorthodoxphotos.rucom/librarybiblioteca/stbrianch/prelestsfantul_ignatie_briancianinov-despre_inselare.htm Sf. Ignatie Briancianinov, Despre înșelare.] (ru)</ref> Sf. Ignatie îl citează și pe Sf. [[Macarie cel Mare]] care spunea: "nimeni nu este vreodată întru totul eliberat de mândrie: nu se află nimeni care să fie întru totul liber de lucrarea în el a subtilei amăgiri care se cheamă 'închipuirea de sine'".
Există și exemple de situații în care închipuirea de sine poate duce la boli mintale. Sfântul Sfințit Mucenic Arsenie Zadanovski, în al său "Jurnal duhovnicesc" scrie despre o femeie care se găsea într-o asemenea amăgire. Voia să primească zilnic Sfânta Împărtășanie, iar atunci când i s-a interzis acest lucru, a început sp slujească ea însăși Liturghia la ea acasă. "Dar cazul ei a avut un sfârșit trist: și-a pierdut mințile, iar acum este într-un spital pentru boli mintale."<ref>[http://true-orthodox.narod.ru/library/book/Arseny/diary/index.html Hieromartyr Bishop Arseny (Zhadanovsky). Spiritual Diary.] (ru)</ref>
===Falsele daruri===
Uneori demonii pot să "ajute" o persoană care se află în înșelare<ref>Sf. Varsanufie și Ioan, Guidance Toward Spiritual Life: Answers to the Questions of Disciples. Letter 421.</ref> "Ajutorul" acesta poate veni fie sub forma unor recomandări sau sfaturi cu privre la anumite lucruri, inclusiv deslușirea unor înțelesuri teologice foarte complicate, sau poate lua forma unor false daruri duhovnicești un fals dar al vindecării <ref>[http://www.tertullian.org/fathers2/NPNF2-11/Npnf2-11-65.htm Saint John Cassian, Conferences. Conference 15. The second conference of Abbot Nesteros. On Divine gifts. Chapter 1. Discourse of Abbot Nesteros on the threefold system of gifts.]</ref>, falsă putere asupra demonilor <ref>Loc.cit. </ref>, falsa vedere cu duhul (clarviziune), <ref>[http://www.roca.org/OA/66-68/66p.htm Living of Saint Nicetas of the Kiev Caves.]</ref> falsul dar al profeției,<ref> Philokalia, Vol. 4, St. Gregory of Sinai, On Commandments and Doctrines, Warnings and Promises; On Thoughts, Passions and Virtues, and Also on Stillness and Prayer: One Hundred and Thirty-Seven Texts, Ch. 131. </ref> falsa rugăciune neîncetată,<ref> [http://lib.eparhia-saratov.ru/books/16r/rafail/secret/33.html Archimandrite Raphael (Karelin). The mystery of salvation. Conversations about spiritual life. Schema-Archimandrite Seraphim.] (ru)</ref>, falsa citire a gândurilor,<ref>[http://video.mail.ru/mail/lapin737/1170/1357.html?autoplay=1 Conversations with Bishop Anthony of Sourozh. On prelest. Spas TV]</ref> falsa mneîptimirenepătimire<ref> [http://www.hesychasm.ru/library/psychology/vlhs_4.htm#n4 Metropolitan Hierotheos Vlachos. Orthodox psychotherapy. Dispassion.]</ref> etc., unde termenul de 'fals' denotă originea lor care nu este una dumnezeiască. O persoană neexperimentată, care nu știe destule despre darurile dumnezeiești poate accepta cu ușurință astfel de daruri ca fiind dumnezeiești. De obicei, astfel de daruri sau de 'ajutor' este trimis unor persoane care suferp deja de închipuirea de sine, aflându-se deja în al doilea tip de înșelare. <ref>[http://stvladimirs.ca/wordpress/letters-of-elder-macarius-of-optina/ Excerpts from the Letters of Elder Macarius of Optina.]</ref> Mitropolitul [[Antonie (Bloom) de Suroj|Antonie de Suroj]] își amintea că, atunci când era tânăr, putea să vadă gândurile altora. L-a rugat pe Dumnezeu: "Dacă acest dar nu este de la Tine, alungă-l", și imediat a încetat să mai poată face aceasta. <ref>[http://video.mail.ru/mail/lapin737/1170/1357.html?autoplay=1 Conversations with Bishop Anthony of Sourozh. On prelest. Spas TV]</ref> falsa mneîptimire<ref> [http://www.hesychasm.ru/library/psychology/vlhs_4.htm#n4 Metropolitan Hierotheos Vlachos. Orthodox psychotherapy. Dispassion.]</ref> Este foarte greu pentru o persoană bolnavă de închipuirea de sine să refuze un astfel de dar, să se considere nevrednic de el și să se roage lui Dumnezeu să ridice de la ea acel dar. Dacă cel amăgit de închipuirea de sine primește aceste daruri însă, acesta poate ajunge să se îndrăcească sau chiar la sinucidere.<ref>[http://oprelesti.ru/index.php/kinds-of-spiritual-delusion/136-healing-ability-from-demons/341-healing-ability-from-the-demons The Letters of Elder John (Krestiankin).]</ref>
===Încrederea în vise===
#dacă omul nu se pocăiește cu adevărat de unele păcate, ducând o viață destrăbălată.<ref> [http://www.holytrinitymission.org/books/english/apologetics_osipov_e.htm A. I. Osipov, ''Apologetics'']; ru: [http://www.ioann.org/pisma/molitva.html Letters of elder John (Krestiankin). On Prayer.]</ref>
Sf. Ignatie explică modul corect de a se ruga. Povestește că a venit la el un monah de la [[Muntele Athos]]. Monahul nu avea nevoie de haine călduroase iarna, datorită căldurii lăuntrice pe care trupul său o căpăta la rugăciune. Monahul purta în plus lanțuri. La început, Sf. Ignatie a crezut că acesta era cu adevprat un ascet și a căutat să afle de la el un cuvânt de folos despre rugăciune. A descoperit însă că monahul se ruga în mod greșit, pe bazp imaginației și a emoției (exaltării) pe care aceasta o produce. Cu tact, Sf. Ignatie l-a îndemnat pe monah să încerce să se roage fiind atent la cuvintele rugăciunii. Acest lucru a fost îndeajuns pentru a-l vindeca. Toate viziunile sale au dispărut, și monahul nu le-a mai putut aduce înapoi. Când s-a întors la Sf. Ignatie după mai multă vreme, monahul nu mai părea mândru de sine, își scosese lanțurile și nu mai putea răbda frigul fără haine călduroase.<ref> Ignatie Briancianinov, [http://wwwsaraca.hesychasmorthodoxphotos.ru/librarycom/stbrianchbiblioteca/prelestsfantul_ignatie_briancianinov-despre_inselare.htm Sf. Ignatie Briancianinov, "Despre înșelare"]. </ref>
Sf. Ambrozie de la Optina scrie de mai multe ori în scrisorile sale că pentru începători, mai ales cei care nu au un părinte duhovnicesc experimentat, este mai bine să înceapă cu rugăciunea cu glas tare decât cu rugăciunea mentală, pentru că mulți oameni care s-au rugat cu rugăciunea mentală au ajuns bolnavi mintal, în timp ce Sf. Ambrozie nu cunoștea pe nimeni care să fi căzut în înșelare dintre cei care spuneau rugăciunea cu glas tare.
