Modificări

Salt la: navigare, căutare

Teodoret din Cir

1.484 de octeți adăugați, 28 iulie 2012 12:43
finalizare traducere
{{Traducere EN}}
 
'''Teodoret din Cir''' (cca. 393 – cca. 457) a fost un influent scriitor și teolog creștin, episcop de Cir (Siria) în anii 423-457. A jucat un rol de seamă în disputele teologice din secolul al V-lea.
==Viaţa==
Potrivit istoricului to [http://www.newadvent.org/cathen/14724b.htm Tillemont], Teodoret s-a născut la Antiohia în anul 393 şi a murit fie la [[w:Cyrrus|Cir]], în Siria ("cale de vreo două zile la răsărit de Antiohia" sau optzeci de mile romane) sau la o [[mănăstire]] de lângă oraşul Apameea (la cincizeci şi patru de mile sud-est de Antiohia), în jurul anului 457.
Informaţii răzleţe despre viaţa lui se găsesc în ''Epistolele'' sale şi în ''Istoria bisericească'' (''Philotheos historia''). Părinţii săi nu putuseră avea copii vreme de doisprezece ani, când un [[sihastru|eremit]] pe nume Macedonie i-a promis mamei sale că va avea un copil, care trebuia însă închinat lui Dumnezeu, de unde şi numele său de Teodoret ("darul lui Dumnezeu"). A crescut sub povăţuirea unor asceţi şi a dobândit o vastă cunoaştere clasicilor greci şi, potrivit Sf. [[Fotie cel Mare|Fotie]], un stil de o puritate atică. Este improbabil că ar fi fost un ucenic direct al lui [[Teodor din Mopsuestia]] şi că ar fi auzit omiliile Sf. [[Ioan Gură de Aur]].
==Scrieri==
===Exegetice===
In literature Theodoret devoted himself first of all to scrierile sale, Teodoret s-a ocupat în primul rând de [[exegesisexegeză|exegeza biblică]]. The [[Holy ScriptureSfânta Scriptură]] was his only authorityera pentru el singura autoritate, and his representation of orthodox doctrine consists of iar modul în care înţelege învăţătura ortodoxă consta într-o alăturare de citate biblice. Autenticitatea şi cronologia relativă a collocation of Scripture passages. The genuineness and relative chronology of his commentaries is proven by references in the latter to the earliercomentariilor sale este dovedită de trimiterile pe care le face în scrierile mai târzii la cele mai timpurii. The commentary on the Comentariul său la ''[[Song of SongsCântarea Cântărilor]]'', written while he was a young bishopscris pe când era un tânăr episcop, though not before dar nu înainte de anul 430, precedes este anterior celui la ''[[PsalmsPsalmi]]''; the commentaries on the prophets were begun with comentariile sale la cărţile [[prooroc|profetice]] încep cu comentariul la ''[[Book of Cartea lui Daniel|Daniel]]'', followed by urmat de ''[[Book of EzekielCartea lui Ezechiel|EzekielEzechiel]]'', and then the şi de cel la ''[[Minor ProphetsProoroc#Profe.C5.A3ii_mici|Profeţii mici]]''. Next that on the După acestea, comentariul la ''Psalms'' was completed before a fost terminat înainte de anul 436; and those on , iar cele la ''[[Book of IsaiahCartea lui Isaia|IsaiahIsaia]]'', ''[[Book of JeremiahCartea lui Ieremia|JeremiahIeremia]]'', and the şi la ''[[Pauline Epistles]]Epistolele Sf. Apostol Pavel'' (including inclusiv la ''[[Book of HebrewsEpistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel|HebrewsEvrei]]''), before înainte de 448. Theodoret's last exegetical works were the interpretations of difficult passages in the Ultimele scrieri exegetice ale lui Teodoret au fost interpretări ale unor pasaje dificile din ''[[OctateuchOctateuh]]'' and (Cărţile lui Moise plus Cărţile lui Iosua, Judecătorilor şi Rut) şi ''Quaestiones'' dealing with the books of ''[[Book of Samuel|Samuel]]'', legate de ''[[Books of Kings|Kings]]Cărţile Regilor'', and şi ''[[Books of Chronicles|Chronicles]]Cărţile Cronicilor''(Paralipomena), written about scrise aproximativ între anii 452 to -453.
Excepting the commentary on Cu excepţia comentariului său la ''IsaiahIsaia'' (fragments preserved in the din care s-au păstrat fragmente în antologia de comentarii biblice cunoscută sub numele de ''[[w:Catena (Biblical commentary)|catenaeCatenae]]'') and on şi la ''[[Book of GalatiansEpistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel|GalatiansGalateni]]'' ii.6-13, the exegetical writings of Theodoret are extantscrierile exegetice ale lui Teodoret au supravieţuit până în prezent. Exegetical material on the Unele materiale exegetice referitoare la cele patru ''[[Gospels]]Evanghelii'' under his name in the înscrise în ''catenae'' may have come from his other workssub numele lui provin probabil din alte lucrări ale sale, and foreign interpolations occur in his comments on the iar în comentariile lui la ''OctateuchOctateuh''apar şi interpolări scrise de alţi autori.
The Biblical authors arePentru Teodoret, for Theodoretscriitorii biblici, merely the mouthpieces of the cu toate că îşi păstrau propria personalitate, erau doar instrumente ale [[Holy SpiritDuhul Sfânt|Duhului Sfânt]], though they do not lose their individual peculiarities. By the unavoidable imperfection of the translationsDin pricina inevitabilei imperfecţiuni a traducerilor, he statesafirmă el, the understanding is encumberedînţelegerea textelor devine dificilă. Not familiar with Hebrew, Theodoret uses the Syriac translationNecunoscând limba ebraică, the Greek versionsTeodoret utiliza traducerea siriacă, and the diferitele versiuni greceşti şi ''[[SeptuagintSeptuaginta]]''.
In principle his exegesis is grammaticalÎn principiu, exegeza sa este de tip gramatical-historical; and he criticizes the intrusion of the author's own ideasistoric, iar el critică intercalarea în text a unor idei aparţinând autorilor. His aim is to avoid Scopul său este evitarea riscului reducţionismului, inerent în interpretarea literală, dar şi a one-sidedness of literalness as well as of allegorycapcanelor interpretării [[alegorie|alegorice]]. Hence he protests against the attributing of De aceea, el protestează, de exemplu, împotriva atribuirii ''The Song of SongsCântării Cântărilor'' to lui [[Solomon]] and the like as degrading the Holy Spirit, ca fiind o formă de înjosire a Sfântului Duh. Rather is it to be said that the Scripture speaks often Mai degrabă, aprecia el, trebuie spus că Scriptura vorbeşte adesea în sens "figurativelyfigurat" and şi "in riddlesîn ghicitură." In the În [[Old Vechiul Testament]] everything has typological significance and prophetically it embodies already the Christian doctrinetotul are o semnificaţie [[tipologie|tipologică]] şi profetică, prefigurând astfel învăţătura creştină. The divine illumination affords the right understanding after the apostolic suggestion and the Inspiraţia dumnezeiască permite înţelegerea corectă a textelor, potrivit sfaturilor apostolilor şi a împlinirii în [[New Noul Testament]] fulfilmenta celor prefigurate în Legea veche. Valuable though not binding is the exegetical tradition of the ecclesiastical teachers Consideră valoroasă, însă nu obligatorie tradiţia exegetică a învăţătorilor bisericeşti. Theodoret likes to choose the best among various interpretations before himFrecvent, preferably Theodore'sTeodoret alege interpretarea care i se pare mai bună din cele existente, de obicei pe cea a lui Teodor de Mopsuestia, and supplements from his ownla care adaugă interpretarea proprie. He is clear and Modul său de gândire şi afirmaţiile pe care le face sunt simple in thought and statement; and his merit is to have rescued the exegetical heritage of the şi clare, iar meritul sau este de a fi păstrat moştenirea exegetică a [[school of AntiochŞcoala din Antiohia|Şcolii din Antiohia]] as a whole for the Christian Churchîn ansamblul ei pentru întreaga Biserică creştină.
===Apologetice, istorice===
Among apologetic writings was the Printre lucrările sale apologetice se găsea ''Ad quaestiones magorum'' (429-436), în prezent pierdută, în care justifica jertfele din Vechiul Testament ca pe o soluţie alternativă la idolatria egipteană now lost, in which he justified the Old Testament sacrifices as alternatives in opposition to the Egyptian idolatry (question întrebarea 1, Lev., ''PG'', lxxx. 297 sqq.), and exposed the fables of the şi prezintă legenda [[Magi]] who worshiped the elements lor care venerau elementele (''Church HistoryIstoria bisericească'' v. 38).
''De providentia'' consists of apologetic discourses, proving the divine providence from the physical order cuprinde mai multe discursuri apologetice în care Teodoret demonstrează Providenţa dumnezeiască din ordinea lumii fizice (chapters capitolele i-iv), and from the moral and social order şi din ordinea morală şi socială (chapters cap. vi-x).
The ''Cure of the Greek Maladies or Knowledge of the Gospel Truth from the Greek Philosophy,Vindecarea bolilor elineşti sau Cunoaşterea Evangheliei Adevărului din Filosofia Greacă'' of twelve discourses, was an attempt to prove the truth of Christianity from Greek philosophy and in contrast with the pagan ideas and practisesalcătuită din douăsprezece discursuri era o încercare de a demonstra adevărul creştinismului pornind de la filosofia greacă, prin opoziţie cu ideile şi practicile păgâne. The truth is selfPentru el, adevărul este limpede şi coerent în sine atunci când nu este întunecat de greşeli şi se auto-consistent where it is not obscured with error and approves itself as the power of lifeconfirmă ca forţă a vieţii; philosophy is only filosofia este doar o presimţire a presentiment of itadevărului. This work is distinguished for clearness of arrangement and styleAceastă lucrare se distinge prin organizarea clară a ideilor şi prin stilul său.
The ''Church HistoryIstoria bisericească'' of Theodoreta lui Teodoret, which begins with the rise of Arianism and closes with the death of Theodore in care începe cu apariţia [[arianism]]ului şi se încheie cu moartea lui Teodor de Mopsuestia în 429, falls far behind those of Socrates Scholasticus and este mult inferioară celor scrise de Socrate Scolasticul şi de Sozomen. It contains many sources otherwise lostCuprinde multe surse care altfel ar fi fost pierdute, specially letters on the Arian controversy; but it is defective in historical sense and chronological accuracyîndeosebi unele scrisori referitoare la controversa ariană, and on account of Theodoret's inclination to embellishment and miraculous narrativeînsă este inferioară în ceea ce priveşte simţul istoric şi acurateţea cronologică, and preference for the personalfiind marcată totodată de înclinaţia lui Teodoret de a înfrumuseţa lucrurile şi de preferinţa lui pentru relatările miraculoase şi personale. Original material of Antiochian information appears chiefly in the latter booksMateriale antiohiene originale apar îndeosebi în ultimele cărţi.
Theodoret's sources are in disputeNu există un acord al cercetătorilor în ceea ce priveşte sursele folosite de Teodoret. According to Potrivit lui Valesius these were mainly Socrates and(Henri Valois), Teodoret s-ar fi folosit în principal de scrierile lui Socrate şi Sozomen; cercetările minuţioase ale lui Albert Guldenpenning's thorough research placed Rufinus first, and next to himdemonstrează că acesta ar fi făcut apel în primul rând la [[Rufin]], urmat de [[Eusebiu de Cezareea]], [[Athanasius of AlexandriaAtanasie al Alexandriei|AthanasiusAtanasie]], Sozomen, [[Sabinus]], [[PhilostorgiusFilostorgiu]], [[Grigorie Teologul|Grigorie de Nazianz]], and, least of all, Socratesşi doar în ultimul rând de Socrate. N. Glubokovskij counts Eusebius, Rufinus, Philostorgius, andîi reţine doar pe Eusebiu, perhapsRufin, Filostorgiu şi poate pe Sabinus.
The ''Religious History,Istoria bisericească'' with an appendix on divine love, contains the biographies of thirty (ten living) asceticscu un adaos despre iubirea dumnezeiască, cuprinde biografiile a treizeci de [[sihastru|sihaştri]], dintre care zece erau încă în viaţă, held forth as religious modelspe care îi propune ca modele de viaţă duhovnicească. It is a Este un document of remarkable significance for understanding the complexities of the role of early monastics, both in society and in the churchde o importanţă remarcabilă pentru înţelegerea complexităţii rolului primilor monahi în societate şi în biserică; it is also remarkable for presenting se distinge totodată şi prin faptul că prezintă un model de autoritate a model of ascetic authority which runs strongly against Athanasiussihaştrilor care contrastează puternic 's ''Life of AntonyViaţa lui [[Antonie cel Mare|Antonie]]''scrisă de Sf. [[Atanasie cel Mare]]. Upon the request of a high official named La cererea unui înalt funcţionar pe nume Sporacius, Theodoret compiled Teodoret a compilat un ''Compendium of Heretical AccountsCompendiu al poveştilor eretice'' (''Haereticarum fabularum compendium''), including a heresiology care cuprinde o parte de ereziologie (books cărţile i-iv) and a şi un "compendium of divine dogmascompendiu al dumnezeieştilor dogme" (book cartea v)care, which, apart from [[Origen]]'s alături de ''De principiis'' and the theological work of al lui [[John of DamascusOrigen]], is the only systematic representation of the theology of the şi de scrierile teologice ale Sf. [[Ioan Damaschin]] este singura prezentare sistematică a teologiei [[Church FathersSfinţii Părinţi|Greek FathersSfinţilor Părinţi]]de limbă greacă.
TheodoretCorespondenţa lui Teodoret's Correspondence (mentioned below) is a primary source for the development of Christological issues between the Councils of Ephesus and Chalcedon and illuminates current este o sursă primară pentru urmărirea evoluţiei problemelor hristologice dintre Sinodul de la Efes şi cel de la Calcedon şi clarifică probleme administrative and social problemsşi sociale ale vremii.
===Dogmatice===
Among dogmatic treatises Theodoret mentions Printre tratatele dogmatice, Teodoret aminteşte (''Epist.'' cxiii, cxvi) having written against că scrisese împotriva lui [[AriusArie]] and şi a lui [[Eunomius of CyzicusEunomie de Cizic|EunomiusEunomie]], probably one workprobabil într-o singură lucrare, to which were joined the three treatises against the Macedoniansla care se adăugau trei tratate împotriva ereticilor [[macedonianism|macedonianişti]]. There werePe lângă acestea, besides, two works against the Apollinarians, and of the a mai scris două lucrări împotriva apolinarienilor şi un ''Opus adversus Marcionem'' nothing has been preserveddin care nu s-a păstrat nimic. The treatises În ceea ce priveşte tratatele lui ''On the TrinityDespre Treime'' and şi ''On the Divine DispensationDespre dumnezeiasca Întrupare'' (cf. ''Peri theologias kai tes theias enanthropeseos; Epist. cxiii''), assigned by despre care A. Ehrhard to the work consideră că aparţin lucrărilor ''On the Holy and Life-giving TrinityDespre Sfânta şi de viaţă făcătoarea Treime'' and şi ''On the Incarnation of the LordDespre Întruparea Domnului'' of ale Sf. [[Cyril of AlexandriaChiril al Alexandriei]], certainly belong to the Antiochian School and to Theodoretacestea aparţin în mod sigur Şcolii antiohiene şi lui Teodoret. To the same belong Tot acestuia îi aparţin şi cap. xiii-xv, xvii, and brief parts of other chapters of the fragments which şi scurte părţi din alte capitole ale fragmentele publicate de Jean Garnier (''Auctarium'') included under the title, sub numele de ''Pentology of Pentologia lui Theodoret on the Incarnationdespre Întrupare'' as well as three of the five fragments referred by , precum şi trei din cinci fragmente pe care Marius Mercator to the fifth book of some writing of Theodoretle atribuie unor scrieri ale lui Teodoret. They are polemics against Arianism and ApollinarianismEste vorba despre scrieri polemice împotriva arianismului şi a apolinarismului. Theodoret's 'Respingerea'Refutation'celor douăsprezece ' of the twelve 'anateme'anathemas'' of Cyril is preserved in the antipolemic of ale lui Chiril al Alexandriei este păstrată în răspunsul Sf. Chiril Cyril (''PG'', cxxvilxxvi. 392 sqq.). He detects Apollinarianism in Cyril's teaching, and declines a Teodoret crede că identifică idei apolinariene în învăţăturile lui Chiril şi refuză atât "contracting into onecontractarea în una singură" of two natures of the only begottena celor două Naturi ale Fiului Unului-Născut, as much as a separation into two sons precum şi separarea Acestuia în doi Fii (''Epist.'' Cxliii). Instead of a În locul unei "union according to uniri după [[hypostasesipostas]]," he would accept only one that acesta accepta doar una de "manifests the essential properties or modes of the naturesmanifestare a caracteristicilor esenţiale sau a modurilor celor două naturi." The man united to [[God]] was born of [[Theotokos|Mary]]Omul unit cu Dumnezeu Se născuse din Fecioara Maria; between God the ''[[Logos]]'' and the form of a servant a distinction must be drawnîntre Dumnezeu-Cuvântul şi chipul de rob trebuia făcută o distincţie. Only minor fragments S-au păstrat doar scurte fragmente (cf. ''Epist.'' xvi) of Theodoret's defense of Diodorus and Theodore (438-444) have been preserved din scrierile lui Teodoret în apărarea lui Diodor din Tars şi Teodor de Mopsuestia (Glubokovskij ii. 142). His chief christological work is the ''Eranistes etoi polymorphos'' ("Beggar or Multiform") in three dialogues, describing the [[Monophysite]]s as beggars passing off their doctrines gathered by scraps from diverse heretical sources and himself as the orthodox. God is immutable also in becoming man, the two natures are separate in Christ, and God the Logos is ever immortal and impassive. Each nature remained "pure" after the union, retaining its properties to the exclusion of all transmutation and intermixture. Of the twenty-seven orations in defense of various propositions, the first six agree in their given content with Theodoret. A few extracts from the five orations on Chrysostom were preserved by Photius (codex 273). Most valuable are the numerous letters (Eng. transl., ''NPNF'', 2 ser., iii. 250-348).
== Traduceri ==* Translations of TheodoretPrincipala sa lucrare de hristologie este ''Eranistes etoi polymorphos''s writings can be found in ("Cerşetor sau polimorf") în trei dialoguri, în care se prezintă pe sine ca ortodox şi îi descrie pe [[Nicene and Post-Nicene Fathersmonofizitism|monofiziţi]]ca pe nişte cerşetori care îşi afişează învăţăturile adunate din resturi ale diferitelor surse eretice. A bilingual edition of the Eranistes was published by Oxford University Press in 1974* Bilingual editions Dumnezeu este neschimbat şi după întrupare, cele două Naturi rămân distincte în Hristos, iar Dumnezeu Cuvântul este nemuritor şi impasibil. Fiecare din cele două Naturi rămâne „pură” după unire, păstrându-şi proprietăţile, fără amestecare şi fără schimbare. Din cele douăzeci şi şapte de discursuri în apărarea diferitor afirmaţii, primele şase sunt conforme, în conţinut, cu poziţia lui Teodoret. Câteva extrase din discursurile sale despre Sf. [[Ioan Gură de Aur]] s-au păstrat la [[Fotie cel Mare|Fotie]] (Greek text with parallel French translationcodex 273) of several of the texts mentioned above have been published in recent years in ''Sources Chrétiennes''. Cele mai valoroase sunt numeroasele sale scrisori.
==Surse==
Kamasarye
6.119 modificări
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/Special:MobileDiff/30541”

Meniu de navigare