14.992 de modificări
Modificări
→Mănăstirea Mihai Vodă în prezent
==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==
Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.
În ianuarie 1985 mănăstirea a fost propusă pentru demolare şi în scurt timp această propunere a fost pusă în practică, prin dispoziţia expresă a lui Nicolae Ceauşescu. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii, Biserica Mănăstirii Mihai Vodă şi turnul clopotniţei au putut fi salvate, fiind translatate printr-o operaţie tehnică de mare amploare pe o distanţă de 289 m, de pe Dealul Mihai Vodă până în locul în care se află şi astăzi (Str. Sapienţei nr.4, în apropierea malului drept al Dâmboviţei).
Această translatare, coordonată de inginerul Eugeniu Iordănescu a fost, la timpul respectiv, considerată o performanță deosebită prin lungimea traseului, unghiul de pantă și greutatea obiectivului. Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate însă.
În anul 1994 Biserica Mihai Vodă a fost redeschisă pentru credincioși. Tot atunci a avut loc şi restaurarea picturii neobizantine din biserică (a lui Costin Petrescu), de către pictorii Mihai și Ștefania Stinghe. A fost restaurată [[icoană|icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], au fost refăcute stranele, iar biserica a fost pardosită cu marmură.
În prezent în interiorul bisericii există o raclă în care sunt păstrate [[moaşte]] ale următorilor [[sfinţi]]: Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]], Sf. Xenia Petrovna, Sf. Teofil, Sf. Mc. Sevastiana, Sf. Mc. Ciprian, Sf. Mc. Iustina, Sf. Mc. Clement, Sf. Mc. Trifon, Cuv. Auxenție, Sf. Dionisie Zakynthos, Sf. Mc. Anastasie, Sf. Mc. Panaghiotis, Sf. Spiridon, Sf. Nifon, Sf. Ignatie Zagorski, Sf. [[Ioan Botezătorul]], Cuv. Sava cel Sfințit, Sf. Mc. Eustatie, Sf. Mc. Theodor Stratilat, Cuv. Paisie, Cuv. Stelian Paflagonul, Sf. Mc. Mercurie, Sf. Mc. [[Haralambie]].
==Note==
