14.992 de modificări
Modificări
arhitectonica
Oricum, în ambele variante, odată eliberat, Mihai şi-a ţinut făgăduinţa luată în faţa lui Dumnezeu şi a construit mănăstirea.
==Arhitectonica Mănăstirii Mihai Vodă==
Valoarea estetică deosebită a bisericii mănăstirii Mihai Vodă este dată de arhitectura exterioară, care reprezintă „o chintesenţă a formelor căutate în tot timpul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”<ref>Grigore Ionescu - ''București. Ghid istoric și artistic'', Fundația pentru literatură și artă Regele Carol al II-lea, București, 1938</ref>.
Biserica are o faţadă asemănătoare cu cea a [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], fiind împărţită în două registre. Planul mănăstirii este realizat după tipul bizantin şi are forma unui trilob alungit, cu absida altarului flancată de două absidiole dreptunghiulare: [[proscomidia]] şi [[diaconicul]], ambele supraînălţate prin două turnuri mai mici. La început, pronaosul bisericii era despărţit de naos prin trei arcade, arcade des utilizate în construcţia de biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolaţi. Iniţial, biserica a fost construită în cărămidă goală, fără tencuială şi fără pietre cioplite. În anii 1930, renovarea a inclus şi reconstrucţia turnurilor, după modelul celor vechi, conform planurilor detaliate ale restaurării precedente.
Faţadele mănăstirii sunt împărţite de un brâu median în două registre, construite din fâşii alternative de cărămidă aparentă şi zone tencuite, conform unei tradiţii de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la faţa zidului, încadrate de ciubuce rotunjite de cărămidă, asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Dealu, dar mai însufleţite şi mai atrăgătoare decât acestea, datorită diferenţei de material folosit şi a culorilor acestora. Ramele uşilor şi ale ferestrelor sunt realizate din piatră şi au fost împodobite cu sculpturi la începutul secolului al XVIII-lea (probabil 1711) de către un [[egumen]]ul grec din acel timp al mănăstirii. Construcţia are şi câteva rânduri de cărămidă special tăiată şi aşezată în dinţi de fierăstrău, reprezintând transpunerea unui model folosit şi la construcţia [[Mănăstirea Curtea de Argeş|Mănăstirii Curtea de Argeş]].
În interiorul bisericii, pereţii sunt pictaţi cu ctitorii acestui lăcaş de cult: Mihai Viteazul, soţia acestuia, Stanca, Boierul Stoica şi voievodul Constantin Şerban cu soţia lui, Ioana.
==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==