:Din succesiunea din [[Cartea Numerilor|Numerii]] calculăm 5500 de ani din vremea întâiului Adam până la Hristos."<ref>Doukas (ca.1460). ''Decline and Fall of Byzantium To The Ottoman Turks''. An Annotated Translation by Harry J. Magoulias. Wayne State University Press, 1975. pp.57-58.</ref>.
==The Byzantine MindsetConcepţia bizantină=====Literal Creation DaysZilele adevărate ale facerii lumii===Even the most mystical Fathers such as Chiar şi cei mai mistici Părinţi, cum ar fi [[Isaac of SyriaSirul|St. Sfântul Isaac the SyrianSirul]] accepted without question the common understanding of the Church that , acceptă fără rezerve opinia Bisericii cum că ''the world was created lumea a fost creată"more or less mai mult sau mai puţin " in în anul 5,500 BCî.Hr.''. As Fr. Aşa cum subliniază Părintele [[Seraphim Serafim Rose]] points out::"The Holy Fathers Sfinţii Părinţi (probably unanimouslyprobabil unanim) certainly have no doubt that the chronology of the cu siguranţă nu au avut nici un dubiu despre faptul că toată cronologia [[Old Vechiul Testament|Vechiului Testament]], '''from de la [[Adam and Eveşi Eva|Adam]] onwardsîncepând''', is to be accepted trebuie luată în sens "literallyliteral." They did not have the fundamentalistEi nu aveau o preocupare extremă, fundamentalistă, pentru 's over-concern for chronological ''precisionprecizia''cronologică, but even the most mystical Fathers dar chiar şi cei mai mistici Părinţi ([[Isaac of SyriaSirul|St. Sfântul Isaac the SyrianSirul]], [[Gregory PalamasGrigorie Palama|St. Gregory PalamasSfântul Grigorie Palama]], etc.) were quite certain that erau aproape siguri că Adam lived literally some a trăit în jur de 900 yearsde ani la propriu, that there were some că au trecut în jur de 5,500 years de ani ("more or lessmai mult sau mai puţin") between the creation and the între facerea lumii şi [[IncarnationÎntrupare|Birth of ChristNaşterea lui Hristos]]."<ref>Fr. [[Seraphim Serafim Rose]]. ''GENESIS, CREATION and EARLY MAN: The Orthodox Christian Vision''. St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, CA, 2000. pp.539-540.</ref>
The În plus, [[Church FathersPărinţii Bisericii]] also consistently affirm that each species of the afirmă cu putere că fiecare specie a creaţiei animate creation came into existence instantaneouslya apărut instantaneu, at the command of Godla porunca lui Dumnezeu, with its seed within itselfcu propriile seminţe în ea însăşi.<ref name=OSB>''The [[Orthodox Study Bible]]''. St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. p.2.</ref> De exemplu, Sfântul [[Basil the GreatVasile cel Mare]] for example takes this literal view in the foloseşte această opinie la propriu în ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf208.viii.i.html Hexæmeron],'' o lucrare formată din nouă predici ale Sfântului Vasile cel Mare despre cosmogonia capitolelor de început ale Cărţii Facerii, oferindu-ne una din cele mai detaliate expuneri a work consisitng of nine homilies delivered by St. Basil on the cosmogony of the opening chapters of Genesis, providing one of the most detailed expositions of the six days of creation to come down to us from the early churchcelor şase zile ale creaţiei care ne-au parvenit din perioada Bisericii primare. Basil writes in Homily Sfântul Vasile scrie în Omilia I thatastfel::"Thus then, if it is saidAstfel, dacă acolo este spus: “''In the beginning God createdla început Dumnezeu a făcut,''” it is to teach us that at the will of God the world arose in less than an instanteste pentru a ne învăţa pe noi că la Voinţa lui Dumnezeu, lumea a apărut în mai puţin de o clipă,..."<ref>St. [[Basil the Great]]. ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf208.viii.ii.html Hexæmeron]''. Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, 2nd Series (NPNF2). Transl. Philip Schaff, D.D., LL.D. (1819-1893): '''VOLUME VIII - BASIL: LETTERS AND SELECT WORKS'''. Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, Michigan.</ref>
Typical of the Christian conviction on this pointTipic pentru convingerile creştine asupra acestui punct, St. Sfântul [[Hilary of Ilarion din Poitiers]] also affirms that the afirmă, de asemenea, că [[w:Creation according to GenesisCreaţia după Geneză|CreationFacerea lumii]] was performed a fost realizată [[w:Ex nihilo|ex nihilo]]: :"For all thingsToate lucrurile, as the Prophet saysaşa cum spune profetul, were made out of nothingau fost făcute din nimic; it was no transformation of existing thingsnu a fost nici o transformare a lucrurilor existente, but the creation of the ci doar crearea unei forme perfecte din non-being into a perfect formexistenţă".<ref>St. [[Hilary of Poitiers]]. ''On the Trinity''. Book IV, 16.</ref>The prophet cited by St. Hilary was the mother of the Maccabean martyrs, who said to one of her tortured sonsProfetul citat de Sfântul Ilarion era mama mucenicilor macabei, care îi spune unuia din fii ei torturaţi: ''"I beseech youTe implor, my childfiul mei, to look at heaven and earth and see everything in themsă priveşti la pământ şi la cer şi să vezi totul în ele şi să cunoşti că Dumnezeu le-a făcut din nimic; astfel, El a făcut şi omenirea, and know that God made them out of nothing; so also He made the race of man in this wayîn acelaşi fel"''<ref>''The [[Orthodox Study Bible]]'' ([[Septuagint]]). St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. (2 Maccabees 7:28), p.653.</ref> (2 Maccabees Macabei 7:28).<ref name="REARDON">Fr. Patrick Henry Reardon. ''Creation and the Patriarchal Histories: Orthodox Christian Reflections on the Book of Genesis''. Conciliar Press, 2008. pp.34-35.</ref> This Acest text from din [[II MaccabeesMacabei]] was the a fost textul biblic martor, standard biblical proof text for the Christian Church in respect to , pentru Biserica Creştină referitor la [[w:Ex nihilo|creation from nothingnesscrearea din nimic]]. We find the thesis in late JudaismGăsim aceste teze în iudaismul târziu, from which it passed into the Christian faith as an essential teachingde unde au trecut în credinţa creştină ca o învăţătură esenţială.<ref name="REARDON"/>
In addition the traditional Jewish understanding of the creation În plus, pe lângă înţelegerea iudaică tradiţională a "dayszilelor" of Genesis is that they are literal as wellcreaţiei din Geneză este atât literală (la propriu) cât şi metaforică, as virtually all the Rabbis have understood in commentaries from Talmudicaşa cum se găseşte în comentariile rabinilor din izvoarele talmudice, Midrashic and Rabbinic sourcesmidraşice şi rabinice.<ref>Paul James-Griffiths. ''[http://www.answersingenesis.org/creation/v26/i2/tradition.asp Creation days and Orthodox Jewish Tradition]''. AnswersinGenesis.org. March 2004.</ref><ref>[[w:Abraham ibn Ezra|Ibn Ezra]], Abraham ben Meïr, (1092-1167). ''Ibn Ezra's Commentary on the Pentateuch: Genesis (Bereshit)''. Vol.1 (Genesis). Transl. and annotated by H. Norman Strickman & Arthur M. Silver. Menorah Pub. Co., New York, N.Y., 1988.</ref>.
===[[HoursCeasurile|Orele]] of the Liturgical DayZilei liturgice===In the Byzantine period the day was divided into two În perioada bizantină, ziua era împărţită în cicluri de 12-hour cycles fixed by the rising and setting of the sunore, fixate de momentul răsăritului şi apusului Soarelui.:"Following Roman customDupă obiceiul roman, the Byzantines began their calendrical day bizantinii încep ziua lor calendaristică (''nychthemeron'') at midnight with the first hour of day la răsărit cu prima oră a zilei (''hemera'') coming at dawncare începe. The third hour marked midmorningOra a treia marchează jumătatea dimineţii, the sixth hour noon, and the ninth hour midafternoonora a şasea amiaza iar ora a noua mijlocul amiezei. Evening Seara (''[[VespersVecernie|hespera]]'') began at the 11th hour, and with sunset came the first hour of night începea la a unsprezecea oră şi odată cu apusul venea prima oră a nopţii (''[[ComplinePavecerniţa|apodeipnon]]''). The interval between sunset and sunrise Intervalul dintre apus şi răsărit (''nyx'') was similarly divided into era, de asemenea, împărţit similar în 12 hours as well as the traditional ore ca şi "watchesceasurile" (''vigiliae'') of Roman timesvremurilor romane."<ref>Prof. Dr. [http://aha.missouri.edu/people/rautman.html Marcus Louis Rautman]. ''"Time."'' In [http://books.google.ca/books?id=hs3iEyVRHKsC&printsec=frontcover&dq=Gynaikeion+church+-flower+-witches&source=gbs_summary_r&cad=0 ''Daily Life in the Byzantine Empire'']. Greenwood Publishing Group, 2006. pp.3</ref>
===Days of the Liturgical Week===
