Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.649 de modificări
Modificări
Pagină nouă: '''Evanghelia după Ioan''' este a patra și ultima evanghelie din canonul Noului Testament. Ea este scrisă mai târziu decât celelalte evanghelii canonic...
'''Evanghelia după Ioan''' este a patra și ultima [[evanghelie]] din [[canon]]ul [[Noul Testament|Noului Testament]]. Ea este scrisă mai târziu decât celelalte evanghelii canonice (numite Evanghelii sinoptice), pe care le cunoaşte, le foloseşte și le completează. Această a patra evanghelie este atribuită [[apostol]]ului [[Apostolul Ioan|Ioan, fiul lui Zebedeu]], dar și [[ucenic]]ilor și anturajului lui, pentru anumite părţi.
==Autenticitatea și autorul==
Autenticitatea ei, ca provenind de la Apostolul Ioan este confirmată din surse interne și externe.
===Mărturii externe===
*[[Fragmentul Muratori]]
*mărturia lui [[Teofil din Antiohia]].
*La sfârşitul secolului al II-lea, [[Irineu de Lyon]] afirmă ca "Ioan, discipolul lui Iisus, a scris o Evanghelie, care începe cu cuvintele ''La început era Cuvantul''..., îndreptată contra lui Cerint, nicolaiților și altor [[eretic]]i" (''Adv. Haer.'' III, 1).
*La fel afirmă și [[Clement Alexandrinul]], [[Origen]], [[Dionisie din Alexandria]].
Evanghelia a patra se află pe lista canonică a Sfinţilor Părinţi, precum: [[Atanasie cel Mare]], [[Chiril al Ierusalimului]] și [[Grigorie de Nazianz]].
==Limba și stilul==
Limba evangheliei a patra este cea greacă, ca și a celorlalţi Evanghelişti. Stilul se caracterizează prin repetiţia sentinţelor, a afirmaţiilor şi negațiilor, paralelismul iudaic cu sentinţe scurte şi fraze ritmate. Stilul pare simplu, dar este foarte şlefuit lucrat. Din el se degaja o impresie de măreţie, care provine din profunzimea ideilor.
==Locul și timpul scrierii==
Locul unde a fost scrisa Evanghelia este [[Efes]]ul, unde Apostolul Ioan și-a petrecut ultima parte a vieţii sale.
Timpul, fără a putea fi precizat cu exactitate, este presupus a fi anul 96.
==Scopul și destinatarii scrierii==
Scopurile Evangheliei a patra sunt: completarea sinopticilor, combaterea ereziilor și întărirea credinţei ăn divinitatea Mântuitorului [[Iisus Hristos]].
Destinatarii erau cititorii creştini din provincia Asia.
==Planul==
Evanghelia cuprinde 21 capitole și se împarte în două părţi, precedate de un prolog.
'''Prologul''' (cap. 1, 1-18), este o prefaţă și un rezumat al Evangheliei, unde se arată divinitatea Mântuitorului și ideile importante, temele care se vor dezvolta în cursul scrierii: viaţa, lumina, adevărul, slava divină, precum și adversitatea iudeilor care nu-l vor primi pe Mântuitorul.
'''Partea I''' (cap. 1, 19-12) istoriseşte activitatea Mântuitorului în [[Iudeea]] și [[Ierusalim]], adică manifestarea Fiului lui Dumnezeu întrupat și dovedirea mesianității Sale.
'''Partea a II-a''' (cap. 13-21) expune activitatea Domnului Hristos în Ierusalim, Patimile, Moartea și [[Învierea Domnului|Învierea Sa]] sau, cu alte cuvinte, preaslăvirea Sa.
Importanţa Evangheliei Evanghelia a patra este o completare a sinopticilor, descriind activitatea Mântuitorului mai ales în Iudeea şi Ierusalim şi demonstrează divinitatea Sa - care-i și tema principală a scrierii - prin minunile şi cuvântările Sale de înalt nivel dogmatic.
==Învăţături==
===Învăţături dogmatice===
*El este Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul preexistent (1, 2; 8, 58);
*toate s-au făcut prin El (1, 2-3);
*egal şi consubstanţial cu Tatăl (10, 30);
*are toate câte are Tatăl (16,15);
*învie morţi ca şi Tatăl (5,28);
*El este singurul care a văzut pe Tatăl (1,18; 6, 46)
*din dragostea Tatălui a fost trimis în lume (3, 16);
*a luat trup omenesc (1, 14), fără păcat (8, 46);
*pogorându-Se din cer (6, 51);
*El aduce în lume adevărata învăţătură despre Dumnezeu (7, 16) şi harul Sau în mod desăvârşit (1, 17; 7, 39), fiind Viaţa şi Lumina lumii (8, 12), Calea (călăuza), Adevărul şi Viaţa (14, 6), pâinea vieţii (veşnice) (6, 48)
*ca Păstor bun (10, 11), S-a jertfit pe [[Golgota]] (19,1-42);
*şi pleacă la Tatăl (16, 5; 14, 28), trimiţând pe Duhul Sfânt, Care purcede de la Tatăl (15, 26), amintind toate învăţăturile Mântuitorului (14, 26).
===Învăţături morale===
*credinţa în Hristos şi învăţătura Sa (3, 15; 3, 18; 5,24; 6, 29) şi ataşamentul strâns faţă de El (15, 1-7);
*raporturile dintre oameni bazate pe dragostea intre semeni (13, 34-35), ridicata până la sacrificiu, după exemplul Domnului Hristos (15, 13);
*pacea între toţi oamenii, după testamentul Mântuitorului (14, 27).
==Simbolistică==
Simbolul Evangheliei a patra este vulturul, deoarece spiritualitatea şi gândirea ce o caracterizează este înaltă şi sublimă asemenea zborului vulturului care se ridică la mari înălţimi.
[[Categorie:Noul Testament]]
==Autenticitatea și autorul==
Autenticitatea ei, ca provenind de la Apostolul Ioan este confirmată din surse interne și externe.
===Mărturii externe===
*[[Fragmentul Muratori]]
*mărturia lui [[Teofil din Antiohia]].
*La sfârşitul secolului al II-lea, [[Irineu de Lyon]] afirmă ca "Ioan, discipolul lui Iisus, a scris o Evanghelie, care începe cu cuvintele ''La început era Cuvantul''..., îndreptată contra lui Cerint, nicolaiților și altor [[eretic]]i" (''Adv. Haer.'' III, 1).
*La fel afirmă și [[Clement Alexandrinul]], [[Origen]], [[Dionisie din Alexandria]].
Evanghelia a patra se află pe lista canonică a Sfinţilor Părinţi, precum: [[Atanasie cel Mare]], [[Chiril al Ierusalimului]] și [[Grigorie de Nazianz]].
==Limba și stilul==
Limba evangheliei a patra este cea greacă, ca și a celorlalţi Evanghelişti. Stilul se caracterizează prin repetiţia sentinţelor, a afirmaţiilor şi negațiilor, paralelismul iudaic cu sentinţe scurte şi fraze ritmate. Stilul pare simplu, dar este foarte şlefuit lucrat. Din el se degaja o impresie de măreţie, care provine din profunzimea ideilor.
==Locul și timpul scrierii==
Locul unde a fost scrisa Evanghelia este [[Efes]]ul, unde Apostolul Ioan și-a petrecut ultima parte a vieţii sale.
Timpul, fără a putea fi precizat cu exactitate, este presupus a fi anul 96.
==Scopul și destinatarii scrierii==
Scopurile Evangheliei a patra sunt: completarea sinopticilor, combaterea ereziilor și întărirea credinţei ăn divinitatea Mântuitorului [[Iisus Hristos]].
Destinatarii erau cititorii creştini din provincia Asia.
==Planul==
Evanghelia cuprinde 21 capitole și se împarte în două părţi, precedate de un prolog.
'''Prologul''' (cap. 1, 1-18), este o prefaţă și un rezumat al Evangheliei, unde se arată divinitatea Mântuitorului și ideile importante, temele care se vor dezvolta în cursul scrierii: viaţa, lumina, adevărul, slava divină, precum și adversitatea iudeilor care nu-l vor primi pe Mântuitorul.
'''Partea I''' (cap. 1, 19-12) istoriseşte activitatea Mântuitorului în [[Iudeea]] și [[Ierusalim]], adică manifestarea Fiului lui Dumnezeu întrupat și dovedirea mesianității Sale.
'''Partea a II-a''' (cap. 13-21) expune activitatea Domnului Hristos în Ierusalim, Patimile, Moartea și [[Învierea Domnului|Învierea Sa]] sau, cu alte cuvinte, preaslăvirea Sa.
Importanţa Evangheliei Evanghelia a patra este o completare a sinopticilor, descriind activitatea Mântuitorului mai ales în Iudeea şi Ierusalim şi demonstrează divinitatea Sa - care-i și tema principală a scrierii - prin minunile şi cuvântările Sale de înalt nivel dogmatic.
==Învăţături==
===Învăţături dogmatice===
*El este Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul preexistent (1, 2; 8, 58);
*toate s-au făcut prin El (1, 2-3);
*egal şi consubstanţial cu Tatăl (10, 30);
*are toate câte are Tatăl (16,15);
*învie morţi ca şi Tatăl (5,28);
*El este singurul care a văzut pe Tatăl (1,18; 6, 46)
*din dragostea Tatălui a fost trimis în lume (3, 16);
*a luat trup omenesc (1, 14), fără păcat (8, 46);
*pogorându-Se din cer (6, 51);
*El aduce în lume adevărata învăţătură despre Dumnezeu (7, 16) şi harul Sau în mod desăvârşit (1, 17; 7, 39), fiind Viaţa şi Lumina lumii (8, 12), Calea (călăuza), Adevărul şi Viaţa (14, 6), pâinea vieţii (veşnice) (6, 48)
*ca Păstor bun (10, 11), S-a jertfit pe [[Golgota]] (19,1-42);
*şi pleacă la Tatăl (16, 5; 14, 28), trimiţând pe Duhul Sfânt, Care purcede de la Tatăl (15, 26), amintind toate învăţăturile Mântuitorului (14, 26).
===Învăţături morale===
*credinţa în Hristos şi învăţătura Sa (3, 15; 3, 18; 5,24; 6, 29) şi ataşamentul strâns faţă de El (15, 1-7);
*raporturile dintre oameni bazate pe dragostea intre semeni (13, 34-35), ridicata până la sacrificiu, după exemplul Domnului Hristos (15, 13);
*pacea între toţi oamenii, după testamentul Mântuitorului (14, 27).
==Simbolistică==
Simbolul Evangheliei a patra este vulturul, deoarece spiritualitatea şi gândirea ce o caracterizează este înaltă şi sublimă asemenea zborului vulturului care se ridică la mari înălţimi.
[[Categorie:Noul Testament]]
