Sofronie al IV-lea al Ierusalimului

Sofronie al IV-lea al Ierusalimului a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Ierusalimului între anii 1579 și 1608.

După adormirea patriarhului Gherman, patriarhul Sofronie a continuat demersurile privind revendicarea drepturilor de proprietate asupra Bisericii Nașterii Domnului din Betleem. În 1604, printr-un tratat cu Franța, sultanul otoman a recunoscut drepturile latinilor în Țara Sfântă, după care aceștia au obținut acces la Golgota și la Biserica Nașterii Domnului din Betleem. În 1605, el a obținut de asemenea, în cadrul noilor acorduri de capitulație care îi scuteau pe europeni de legea otomană, un firman de la sultanul Ahmed I, prin care Bisericii Ierusalimului i se acorda partea de nord a Golgotei, locul Răstignirii.

Patriarhul Sofronie a participat la trei sinoade care au condamnat adoptarea calendarului gregorian în Biserica romano-catolică:

• Sinodul de la Constantinopol din 1583, ținut la 20 noiembrie 1583, împreună cu patriarhii Ieremia al II-lea al Constantinopolului și Silvestru al Alexandriei, alături de alți ierarhi. Atunci a fost emis Sigilionul din 1583.
• Sinodul de la Constantinopol din 1587, la care au participat patriarhul Ieremia al II-lea și Meletie Pegas, reprezentând Biserica Ortodoxă a Alexandriei.
• Sinodul de la Constantinopol din 1593, ținut în februarie 1593 în biserica Maicii Domnului „a Mângâierii”, cu participarea patriarhilor Ieremia al II-lea, Ioachim al Antiohiei și Meletie I Pegas al Alexandriei.

Casetă de succesiune: Sofronie al IV-lea al Ierusalimului
Precedat de: Gherman I	Patriarh al Ierusalimului 1579-1608	Urmat de: Teofan al III-lea

Surse

• Sophronius IV, Greek Orthodox patriarch of Jerusalem, 1579-1608
• Period of the Ottoman Turks Rule
• The Calendar Question pp23-25 (pdf)