Modificări

[[ImagineFișier:Holy Forty Martyrs of Sebaste.jpg|frame|right|Sfinţii Sfinții 40 de mucenici din Sevastia]]'''Sfinţii Sfinții 40 de mucenici din Sevastia''' au fost un grup de patruzeci de ostaşi ostași romani care au pătimit în timpul [[persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor (epoca antică)|persecuţiilor persecuțiilor împotriva creştinilorcreștinilor]], primind [[martir]]iul prin ardere pe rug zdrobirea oaselor și apoi arderea trupurilor, în anul 320.<br>[[PrăznuirePraznic|PomenireaPrăznuirea]] celor 40 de Sfinţi Sfinți Mucenici în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[9 martie]].

Cei patruzeci de mucenici din Sevastia Armeniei erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]]. Aflând despre credința lor, AgricolaeAgricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de opt zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei patruzeci a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În aceea acea noapte s-au petrecut mari [[minune|minuni]]: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Trupurile lor au fost arse, iar cenușa şi și oasele aruncate în lac.

Dupa trei zile, Sfinţii Sfinții Mucenici s-au arătat [[episcop]]ului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creştinii Creștinii au scos rămăşiţele şi rămășițele și le-au îngropat cu mare cinste.

Numele celor patruzeci de Sfinţi Sfinți Mucenici, aşa așa cum s-au păstrat în scrierile creştine creștine timpurii, sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

==MoaşteMoaște==[[Moaște]]le celor 40 de mucenici din Sevastia Armeniei sunt răspândite la diverse [[mănăstire|mănăstiri]] şi și [[biserică|biserici]] din spațiul ortodox.

Osemintele celor 40 de mucenici din Sevastia, câte au mai rămas în urma arderii, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea de Sfânta și drept-credincioasa [[Pulcheria Împărăteasa]], fiica împăratului [[Arcadie]] și sora împăratului [[Teodosie al II-lea]], într-o capelă subterană aflată în afara zidurilor [[Constantinopol]]ului, acolo unde fusese odinioară casa și grădina unei [[Diaconiță|diaconițe]] numite Eusebia și deasupra căreia se construise o biserică mai nouă și mai mare.<ref>[http://www.wall-street.ro/articol/Lifestyle/145481/biserica-sarbatoreste-cei-40-de-mucenici-si-mosii-de-iarna.html Biserica sarbatoreste cei 40 de Mucenici si Mosii de iarna], accesat 9 martie 2013</ref> Părticele din sfintele moaşte moaște ale celor patruzeci de mucenici se găsesc şi și la [[Mănăstirea Antim]] din BucureştiBucurești.

:Pentru durerile pe care sfinţii sfinții le-au pătimit pentru Tine, milostiv fii, Doamne, şi și Te rugăm, vindecă toate durerile noastre, Iubitorule de oameni.

:Purtătorilor de chinuri, cinstiţi cinstiți patruzeci de ostaşi ostași ai lui Hristos, prin foc şi și apă aţi ați trecut şi și v-aţi ați arătat împreună-locuitori cu îngerii. Cu care rugaţirugați-vă lui Hristos, pentru cei ce vă laudă pe voi cu credinţăcredință. Slavă Celui ce v-a dat vouă tărie; slavă Celui ce v-a încununat pe voi; slavă Celui ce a dăruit prin voi tuturor tămăduiri.

:Toată oştirea oștirea lumii părăsind-o, de Stăpânul cel din ceruri v-aţi ați lipit, purtătorilor de biruinţă biruință ai Domnului, sfinţilor sfinților patruzeci. Că prin foc şi și apă trecând, fericiţilorfericiților, după vrednicie aţi ați primit mărire din ceruri şi mulţime și mulțime de cununi. ==Tradiții==Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, suprapunându-se peste începerea anului agricol tradițional, a generat o sărbătoare tradițională românească: ''Mucenicii'' sau ''Măcinicii''. În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, rămase din timpurile păgâne, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc. În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de [[colac]]i numiți „mucenici” sau „sfințișori”. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În Muntenia și în Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.<ref>Simion Florea Marian, ''Sărbătorile la români. Studiu etnografic'', vol. II., ed. Fundației Culturale Române, București, 1994, pp. 7-29.</ref>

==Tradiţii==Sărbătoarea creștină a Amintirea Sfinților 40 de mucenici a dat loc la anumite obiceiuri populare, constând în pregătirea unor produse alimentare din Sevastia: făină de grâu - bobul de grâu zdrobit este simbolul morții, suprapunândudulciuri -se peste începerea anului agricol tradiționalele amintesc bucuria biruinței, și condimente, a generat o sărbătoare tradițională românească: ''Mucenicii'' sau ''Măcinicii''mai ales scorțișoară - simbol al suferințelor. În această ziPregătite sub formă de opturi, se trece la curățenia gospodărieisugerând coroanele oferite martirilor, dândusau de pâinișoare scufundate într-o compoziție de aspectul apei înghețate, amintind lacul în care au murit ostașii credincioși, ele se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casăconsumă în familie și se împart la vecini. Înțelesul adânc și mișcător al acestui obicei este uitat de mult, pentru dar rămâne o dovadă a credinței profunde a aduce căldura din casă strămoșilor noștri și afarăa puterii lor de creație artistică. În credința populară El este în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii măsură să exprime legătura strânsă între durerea morții și bucuria învierii cu primăvaraCristos, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile caldeîntre suferința trecătoare și coroana biruinței ce ne dăruiește viața cea fără de sfârșit. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi<ref>[http: lovirea pământului cu bâte sau maiuri//www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=43 ProFamilia.ro - Adaptare după „Viețile Sfinților”, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București]</ref>

În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele Mai există și porțile Raiului, iar gospodinele fac, obiceiul (discutabil) ca bărbații să bea 40 de pahare de vin în cinstea Sfinților Mucenici, celor 40 de [[colac]]i numiți „mucenici” sau „sfințişori”. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În Muntenia şi în Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Sfinți Mucenici.

* [http://www.crestinortodox.ro/diverse/sfintii-40-mucenici-87984.html Crestinortodox.ro - Sfintii 40 de Mucenici]]