Modificări

Salt la: navigare, căutare

Irineu de Sirmium

877 de octeți adăugați, 20 aprilie 2010 06:17
completări
{{În curs}}
Sfântul [[Sfânt]]ul [[mucenic]] '''Irineu''' (grec. ''Irineu'') a fost [[episcop]] în Cetatea Sirmium(astăzi Sremska Mitroviţa, Serbia), din provincia romană ''Pannonia Inferioară'', lângă Singidunum (Belgradul de astăzi), răspândind cu succes creştinismul în acele ţinuturi şi călăuzindu-i pe oameni pe calea mântuirii.<br/>
Pe vremea [[Persecuţii împotriva creştinilor|marii persecuţii împotriva creştinilor]] declanşată la ordinul împăratului [[Diocleţian]], mărturisindu-şi în continuare credinţa în Hristos şi refuzând închinarea la idoli, Irineu a fost chinuit şi martirizat prin decapitare, la [[6 aprilie]] 304.<br/>
[[Prăznuire|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[6 aprilie]], ziua în care şi-a dat viaţa pentru credinţa creştină.
==Viaţa==
Multe informaţii preţioase despre viaţa bisericească a primelor comunităţi creştine provin din aşa-numitele "''Acte martirice''", documente întocmite în limba latină după procesele intentate de către autorităţile romane împotriva celor ce au pătimit pentru credinţa lor. Dintr-un astfel de ''Act martiric'' aflăm că Sfântul Irineu era episcop în scaunul de la Sirmium şi că a fost judecat şi condamnat la moarte de către ''Probus'', guvernatorul provinciei romane ''Pannonia Inferioară'', în anul 304, pe baza edictelor împotriva creştinilor decretate de împăratul [[episcopDiocleţian]] în 303 şi 304. Cetatea Sirmium se afla în provincia romană Pannonia Inferioară, lângă Singidunum (Belgradul de Smirnum astăzi) şi era resedinţa ''Caesarului'' Galerius, ginerele lui Diocleţian. Acea zonă geografică (azi Mitroviţadin Serbia de acum) începutul sec. al IV-lea. El a fost dus la judecată era locuită, în faţa guvernatorului provincieiprincipal, de traci romanizaţi, care i-a poruncit Sfântului să să jertfească zeilor. Sfântul s-a împotrivit iar guvernatorului a poruncit ca religia creştină începuse i se taie acestuia capul cu sabia în anul 304răspândească într-un mod care îl îngrijora pe Galerius, un inamic declarat al creştinilor (majoritatea surselor istorice pun începerea [[Persecuţii împotriva creştinilor|marii persecuţii]] pe seama lui Galerius, care era un anticreştin fanatic. ).   
==Proslăvirea==
==Imnografie==
 
==Iconografie==
==Surse==
14.991 de modificări

Meniu de navigare