Prietenia

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 7 februarie 2011 18:41, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: ==Binefacerile prieteniei== Prietenul îţi dăruieşte priviri prietenoase care înveselesc inima<ref>Prov 15.30</ref>, iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru su...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Binefacerile prieteniei

Prietenul îţi dăruieşte priviri prietenoase care înveselesc inima[1], iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase[2], fiind curate înaintea Domnului.[3] Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună[4] şi sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul şi tămâia înveselesc inima.[5] Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse[6], căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioşia lui.[7] Prietenul adevărat iubeşte oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate[8] sau chiar mai mult[9]. La limită poţi ajunge să-l ,,iubeşti ca pe tine însuţi”[10] aşa cum face Ionatan, fiul lui Saul, care-l iubea pe David ,,ca pe sufletul din el”[11] Dacă este în suferinţă, prietenul are drept la mila, compasiunea, mângâierea sufletească a prietenilor.[12]Prietenul adevărat este sensibil la durerea celuilalt precum psalmistul. Acesta, când erau prietenii lui bolnavi, se îmbrăca cu sac, îşi smerea sufletul cu post, şi se ruga cu capul plecat la sân, umbla plin de durere ca pentru un prieten, ca pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.[13]

Sfaturi pentru menţinerea prieteniei

Omul înţelept are puţini prieteni- căci cine îşi face mulţi prieteni spre nenorocire sa şi-i face- şi nu îi părăseşte[14] Prietenul care caută dragostea uită greşeala, nu o mai pomeneşte, ci o acoperă[15] În ziua necazului nu trebuie să intri în casa acestuia[16] , iar vizitele în casa prietenului să fie rare, pentru ca să nu se sature de tine şi să te urască.[17] Prietenii îl vor îndepărta pe pârâtor, căci el dezbină şi pe cei mai buni prieteni[18]

Motive de îndepărtare între prieteni

Săracul ajunge să fie părăsit şi urât chiar de prietenul său[19] în timp ce bogatul şi cel ce dă daruri sunt înconjuraţi de mulţi prieteni.[20] Boala îndepărtează pe prieteni.[21]

Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase

Însoţirea cu cei nesăbuiţi te face rău[22] Anturajul dubios poate strica orice creştin[23]Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.[24]

Sunt interzise însoţirile cu cei lacomi de câştig capabili de furt şi crimă[25], cu oamenii neastâmpăraţi[26], de asemenea cu cei mânioşi ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon[27] Curvarul, lacomul de bani, închinătorul la idoli, defăimătorul, beţivul sau hrăpareţul care se crede creştin este extrem de periculos, nu trebuie nici să mâncăm cu el, scrie apostolul Pavel ; el este curvar spiritual.[28]

Însoţirea cu cei necredincioşi este un jug nepotrivit pentru un creştin, spune apostolul neamurilor[29] . Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.[30] Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat[31] Însoţirea cu cei lacomi de mâncare şi băutură te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.[32]Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii mincinoşi,[33] , înşelători[34] vicleni.[35] sau trufaşi[36], spune psalmistul. Curvarii, stricaţii, lacomii de avere trebuie evitaţi, atenţionează apostolul Pavel[37]

Uneori prietenii se pot ridica împotriva ta

Fiecare să se păzească de prietenul său căci orice prieten umblă cu bârfeli, avertizează proorocul Ieremia.[38] Uneori prietenii se ridică împotriva ta, cum i se întâmplă psalmistului cu prietenii săi[39] Alteori i se întâmplă cu prietenul său cu care se făcuse frate de cruce şi mergea la biserică[40]. Un caz celebru este Iov, care este prigonit[41], batjocorit [42], luat în derâdere[43] de prieteni. Atunci credinciosul se va ruga cu lacrimi şi nădejde la Dumnezeu să-i facă dreptate, aşa cum a făcut Iov[44] Prietenii pot fugi[45] , te pot înşela[46] , îţi pot întinde curse[47] , ei pot chiar deveni vrăjmaşi [48] sau stăpâni.[49] Iisus le spune apostolilor că vor fi vor fi trădaţi inclusiv de prieteni şi rude, care îi vor da în mâinile potrivnicilor, iar aceştia îi vor omorî pe unii din ei[50] Prototipul trădării este Iuda, care fusese şi el numit chiar de Mântuitorul ,,prieten” [51] Creştinul se va ruga pentru prietenii care au dat uitării prietenia, aşa cum a făcut Iov, la îndemnul lui Dumnezeu[52] ()

Legea lui Dumnezeu sau morala creştină sunt deasupra prieteniei

Legea lui Dumnezeu e mai importantă decât prietenia: idolatrii şi închinătorii la alţi dumnezei care faceau propagandă credinţelor străine erau omorâţi, potrivit legii ebraice, indiferent de prietenie sau înrudire.[53] Generozitatea unei mese să se îndrepte nu spre prieteni, fraţi, neamuri, vecini bogaţi, ci spre cei care nu au cum să-ţi răsplătească precum săracii, schilozii, şchiopii, orbii. Căci aşa ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.[54]

Iisus, prietenul tuturor

Dumnezeu-Hristos este prieten[55] cu oamenii neprihăniţi[56],care se tem de el [57] şi păzesc poruncile Lui [58], precum apostolii, pe care nu îi mai numeşte robii săi, căci robul nu ştie ce face stăpânul său, ci îi numeşte prietenii săi pentru că le-a făcut cunoscut tot ce a auzit de la Tatăl Său.[59] Iov îşi aminteşte cu nostalgie: Cum nu sunt ca în zilele puterii mele, când Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,[60] Prieten cu Iisus este cel ce împlineşte porunca Lui.[61] Hristos este în acelaşi timp şi prietenul vameşilor şi al păcătoşilor.[62] Omul trebuie să se împrietenească cu virtuţile, spre exemplu cu înţelepciunea, spune Solomon[63] Jertfa lui Iisus este expresia celei mai înalte iubiri faţă de prieteni : ,,nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi” , spune însuşi Mântuitorul.[64]

Note

  1. Salt Prov 15.30
  2. Salt Prov 16.24
  3. Salt Prov 15.30
  4. Salt Prov 12.26
  5. Salt Prov 27.9
  6. Salt Prov 27.5
  7. Salt Prov 27.6
  8. Salt Prov 17.17
  9. Salt Prov 18.24
  10. Salt Deut32.6-11
  11. Salt 1Regi18.1
  12. Salt Iov2.11, 6.14, 42.11, 19.21, 42.10
  13. Salt Ps35.14
  14. Salt Prov 27.10
  15. Salt Prov 17.9
  16. Salt Prov 27.10)
  17. Salt Prov25.17
  18. Salt Prov 16.28
  19. Salt Prov14.20, 19.4,7
  20. Salt Prov14.20,19.4
  21. Salt Ps31.11, Ps38.11, Ps88.8, 18, Iov19.13
  22. Salt Prov13.20,14.7
  23. Salt 1Cor15.33
  24. Salt Ps26.5
  25. Salt Prov1.10-19
  26. Salt Prov24.21)
  27. Salt Prov 22.24-25
  28. Salt 1Cor5.9-13
  29. Salt 2Cor6.14-18
  30. Salt Prov20.19
  31. Salt Prov28.7
  32. Salt Prov23.20-21
  33. Salt Ps26.4, Ps40.4
  34. Salt Ps101.7
  35. Salt Ps26.4
  36. Salt Ps40.4
  37. Salt Efes5.7
  38. Salt Ier9.4
  39. Salt Ps35.11-16
  40. Salt Ps55.12-14
  41. Salt Iov6.27
  42. Salt Iov12.4
  43. Salt Iov16.20
  44. Salt Iov12.4, Iov16.20-21
  45. Salt Ier38.22
  46. Salt Ier38.22, Pl1.19,Ob1.7
  47. Salt Ob1.7
  48. Salt Pl1.2, Ps35.11-16
  49. Salt Ob1.7
  50. Salt Lc21.5-19
  51. Salt Matei 26.45-50
  52. Salt Ps35.14
  53. Salt Exod32.27, Deut32.6-11
  54. Salt Lc14.12-14
  55. Salt Iov29.4,Is41.8, Ier3.4
  56. Salt Prov3.32
  57. Salt Ps25.14, Ps119.63
  58. Salt Ps119.63
  59. Salt Ioan15.12-17, Lc12.1-5
  60. Salt Iov29.4
  61. Salt Ioan15.14
  62. Salt Mat11.19, Lc7.34
  63. Salt Prov7.4
  64. Salt Ioan15.12-17