Israel
Israel este o țară din Orientul Mijlociu situată pe coasta estică a Mării Mediterane, care se întinde până la râul Iordan și Marea Moartă.
În ultimii trei mii de ani, numele Israel a desemnat în utilizarea comună și în cea religioasă:
- în termeni generali: Țara lui Israel (numită, de asemenea, de asemenea, Țara Canaanului sau Țara Făgăduinței), constituită după făgăduințele lui Dumnezeu față de patriarhii Avraam, Iacov și Israel și preluată în bună măsură de statul modern Israel;
- în termeni istorici: Regatul lui Israel, care a existat timp de aproximativ 200 de ani, de la sfârșitul secolului al X-a î.Hr. și până în secolul al VIII-lea î.Hr.(circa 930-720 î.Hr.). Istoricii îl mai numesc ragatul Samariei sau regatul din Nord pentru a-l diferenția de Regatul lui Iuda (situat în sud). Regatul lui Israel succede marelui regat al regelui David și era format din 10 din 12 triburi ale lui Israel. Uneori este numit și « Efraim ».
- în termeni etnoreligioși: Israel desemnează uneori întreaga națiune evreiască - un grup etnoreligios din Orientul Mijlociu antic cunoscut și sub numele de „israeliți”[1] (cele douăsprezece triburi originare din Israel) sau evreii din vechiul Orient Apropiat.
În epoca modernă acest nume se referă în special la statul modern al Israelului.
Denumiri
În perioada greco-romană țara era numită Palestina (nume care derivă de la filisteni, populație ce ocupa o parte din litoralul Mării Mediterane). În timpurile biblice se numea „Pământul Canaanului” iar mai târziu s-a numit „Pământul lui Israel” sau mai pe scurt „Țara” (Ereț sau Haareț). I s-a mai spus „Țara promisă” sau „Pământul Făgăduinței”, pentru că Dumnezeu a făgăduit-o patriarhilor și urmașilor acestora (Facerea 12.7,37.1; Psalmi 104.9-11). Ultima și cea mai frecventă denumire este cea de „Țara Sfântă” (Zaharia 2.16, 2; Macabei 1.7).
Dimensiunea
Dimensiunile diferitelor entități politico-statale au variat de-a lungul istoriei:
| Entitate politico-teritorială | Perioada / data | Suprafață aproximativă | Observații |
|---|---|---|---|
| Regatul lui David și Solomon | sec. X î.Hr. | ~20.000–30.000 km² | Estimare tradițională a nucleului descris în reconstrucțiile biblice („de la Dan până la Beer-Șeba”, plus zone adiacente). Extinderea maximală evocatǎ în text poate urca spre ~30–34.000 km². Existența și dimensiunea monarhiei unite sunt disputate în istoriografie și arheologie; frontierele exacte nu pot fi măsurate. |
| Regatul lui Israel (Regatul de Nord) | sec. X–VIII î.Hr. | ~23.000–24.000 km² | Estimare tradițională (~9.375 sq mi). Teritoriul a variat considerabil: mai întins sub dinastia omridă (sec. IX), mai redus înainte de căderea Samariei (722 î.Hr.). |
| Regatul lui Iuda | sec. X–VI î.Hr. | ~8.800–8.900 km² | Estimare clasică (~3.435 sq mi) pentru regatul sudic, centrat pe Ierusalim și Iudeea, cu Beniamin și părți din Simeon/Dan. Granițele au putut fi mai largi în epoci de expansiune (ex. Uzia, Iosia). |
| Palestina sub Mandatul britanic | 1920–1948 | ~26.600–27.000 km² | Teritoriul Palestinei Mandatare la vest de Iordan, înaintea împărțirii (fără Transiordania, separată în 1921–1922). Cifrele uzuale sunt 26.185–26.626 km² uscat, respectiv ~26.990 km² inclusiv ape. |
| Statul evreu prevăzut prin Planul ONU de împărțire | 1947 | ~14.100–15.500 km² | Aproximativ 55–56% din teritoriul Palestinei Mandatare. Includea Galileea de est, o mare parte a câmpiei de coastă și cea mai mare parte a Negevului. Planul (Rezoluția AGONU 181) a fost o recomandare și nu a fost aplicat. |
| Statul arab prevăzut prin Planul ONU de împărțire | 1947 | ~11.100–11.700 km² | Aproximativ 42–44% din teritoriul Palestinei Mandatare (Galileea de vest, ținuturile centrale, fâșia de sud-vest, enclavă la Jaffa). Nici acest stat prevăzut nu a fost constituit conform planului. |
| Ierusalimul – corpus separatum | 1947 | ~177–258 km² | District internaționalizat prevăzut de Planul ONU, incluzând Ierusalimul, Betleemul și localități înconjurătoare. Estimările variază după cum se măsoară doar nucleul sau întreaga enclavă. Nici acest regim nu a fost aplicat. |
| Israelul în limitele acordurilor de armistițiu | 1949–1967 | ~20.770 km² | Teritoriul aflat sub control israelian după războiul din 1948–1949, pe linia de armistițiu („Linia Verde”), fără Cisiordania, Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și celelalte teritorii ocupate în 1967. Uneori se citează ~20.325 km² doar uscat. |
A se vedea și
Bibliografie
- Petre Semen - Arheologie biblică în actualitate, pag. 35, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1997, ISBN 973-9272-01-0
Note
- ↑ In modern Judaic usage, an Israelite is a Jew who is neither a Kohen (descendant of Aaron, the first high priest) nor a Levite (descendant of early religious functionaries). The distinction is significant, for if a Kohen is present for synagogue service, he must be called up first for the reading of the Law; he is then followed by a Levite. Normally, therefore, an Israelite is not called up until the third reading. ("Israelite." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica 2009 Ultimate Reference Suite. Chicago: Encyclopædia Britannica, 2009.)