Zaharia al Romei
| |
| Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Romano-Catolică |
| Funcția episcopală | |
| Reședință | Roma |
| Titlul | Episcop al Romei, Papă al Romei |
| Formulă de adresare | Sanctitatea Sa |
| Perioada | 741 - 752 |
| Predecesor | Grigorie al III-lea |
| Succesor | Ștefan al II-lea |
| Cariera ecleziastică | |
| Hirotonire preot | |
| Hirotonire episcopală | 5 decembrie 741 |
| Episcopi consecratori | |
| Titluri precedente (scaune episcopale) |
Diacon |
| Alte funcții | |
| Date personale | |
| Data nașterii | 679 |
| Locul nașterii | Santa Severina, în regiunea Calabria (Italia) |
| Data morții | 15 martie 752 |
| Locul morții | Roma |
Viața
Se cunosc puține lucruri despre viața lui Zaharia înainte de a deveni papă. Provenea dintr-o familie de origine greacă din Calabria, tatăl său numindu-se Polichrinius. S-a născut probabil în anul 679, la Santa Severina, în regiunea Calabria (din sudul Italiei de azi). A fost diacon al Bisericii din Roma, unde s-a aflat în relații apropiate cu papa Grigorie al III-lea și a semnat decretele sinodului roman de la anul 732.
După moartea papei Grigorie al III-lea la 28 noiembrie 741, Zaharia a fost ales în unanimitate ca succesor al acestuia, hirotonit și întronizat ca episcop al Romei la 5 decembrie 741. La puțină vreme, Zaharia s-a văzut implicat în alianțele pe care predecesorul său le-a avut cu lombarzii. Găsind că alianța cu ducele Trasamund din Spoleto nu proteja cetățile papale de acțiunile regelui lombard, Zaharia s-a decis să trateze direct cu regele lombard Liutprand, cu care avea o relație personală foarte bună. În negocierile cu lombarzii, Zaharia s-a prezentat pe sine drept conducător secular al Romei și al teritoriilor romane. Cu tactul său în relațiile cu lombarzii, Zaharia a putut să salveze Exarhatul de Ravena de atacurile acestora.
Zaharia a influențat și evenimentele din Franța și Germania, după cum arată corespondența sa cu sfântul Bonifaciu, apostolul germanilor. Zaharia a aprobat mișcarea lui Pepin cel Scurt de a-l anihila pe ultimul rege merovingian al francilor Childeric III, atunci când Pepin a devenit rege al francilor în 752.
Zaharia s-a implicat activ în restaurarea bisericilor Romei, și în special a Palatului Lateran, și a ctitorit biserica Santa Maria sopra Minerva peste vechiul templu al zeiței Minerva.
De asemenea, Zaharia a intervenit în comerțul cu sclavi al venețienilor, răscumpărând sclavi creștini pentru ca aceștia să nu ajungă pe mâinile saracinilor din Africa.
Zaharia a murit la 15 martie 752 și a fost înmormântat în Basilica Sf. Petru din Roma la 22 martie.
| Zaharia al Romei | ||
|---|---|---|
| Precedat de: Grigorie al III-lea |
Papă al Romei 741-752 |
Urmat de: Ștefan al II-lea |