Maniheismul este o erezie creștină dualistă propagată de Manes-Mani (216-277), filosof persan care, pretinzând a fi în posesia unor revelații secrete, se considera a fi ultimul "trimis", întruchiparea fizică a Paracletului.
Ca sistem gnostic, maniheismul susține dualismul radical ontologic între două principii eterne, binele și răul, care se opun, în cursul istoriei, într-o confruntare fără sfârșit.
Organizată ca o nouă religie, "religia luminii", având cărți, cult și ierarhie, mișcarea maniheistă a fost obiectul onor represalii și persecuții crunte. În secolele IV-V se răspândește în China și în Europa occidentală.