[[Image:01nave.jpg|thumb|right|Perdeaua acoperă uşile împărăteşti Ușile Împărătești în afara slujbelor]].'''Perdeaua''', uneori numită (impropriu) şi și '''dvera''' (din [[limba slavonă|slavonul]] дверь, ''dvĕrĭ'', "uşă") este o bucată de ţesătură țesătură de diferite culori din mătase, stofă sau catifea şi și brodată cu motive și simboluri religioase care acoperă [[uşile împărăteştiUșile Împărătești]] (uşile ușile centrale) ale [[iconostas]]ului din bisericile ortodoxe. Perdeaua se poate trage în sus sau lateral.

Perdeaua acoperă tot timpul uşile împărăteşti Ușile Împărătești în afara slujbelor. Ea se ridică sau se coboară potrivit [[tipic]]ului bisericesc în diferite momente ale slujbelor (practicile diferă de la o tradiţie tradiție la alta). În unele momente ale Liturghiei, perdeaua se trage, accentuând caracterul tainic al momentului, de exemplu cel al sfinţirii sfințirii Darurilor. Deschiderea ei în schimb simbolizează o deschidere a Cerului, unit cu pământul în rugăciune şi și îi invită la rândul ei pe credincioşi credincioși să îşi își deschidă şi și ei tot astfel sufletele în rugăciune.

*Pr.Prof.Dr. [[Ene BranişteBraniște]], Prof. Ecaterina BranişteBraniște, ''Dicţionar Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase'', Editura diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2*[[Paul Evdokimov]], ''Rugăciunea în Biserica de Răsărit'', prefaţă prefață de [[Olivier Clément]], traducere de Carmen Bolocan, Polirom, IaşiIași, 1996, ISBN 973-9248-15-2