Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Introducere în Creștinismul Ortodox

561 de octeți adăugați, 1 august 2009 16:33
m
continut
Formularea principală a ceea ce [[Biserica]] crede despre [[Dumnezeu]] se găsește în [[Crezul]] Niceeo-Constantinopolitan.
==ChristologyHristologie==
[[Image:Pantokrator of Sinai.jpg|right|frame|Our Lord [[Jesus Christ]]]]
''Main articlesArticol principal: [[Jesus ChristIisus Hristos]], [[ChristologyHristologie]]''
Cea de-a doua persoană a Sfintei Treimi, Fiul lui Dumnezeu, născut mai înainte de veci din [[Tatăl]] fără mamă, a fost născut în timp de [[Fecioara Maria]], Teotokos, fără tată. El este Logosul, Cuvântul lui [[Dumnezeu]] și s-a făcut trup și s-a sălășluit printre noi, zice începutul Evangheliei lui Ioan. [[Iisus Hristos]] este Dumnezeu Întrupat. Aceasta este doctrina Întruparii, că [[Dumnezeu]] s-a făcut Om.
Scopul lucrării Sale pe pământ a fost de a mântui umanitatea, pentru ca oamenii să aiba viață veşnica. Tot ce făcut a fost pentru mântuirea noastră, de la relatarea parabolelor şi botezul Său de către Înaintemergătorul pâna la moartea Sa glorioasă și [[Învierea Domnului|Învierea]]. Pentru ceea ce El este și ce a făcut pentru noi, noi avem posibilitatea să deveni prin har ceea ce El este prin natură. Aceasta este, ceea ce asociem divinului, a deveni părtași naturii divine.
==EcclesiologyEclesiologie==
[[Image:Hagia_Sophia_BW.jpg|right|thumb|300px|[[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia Sophia]] in Constantinople]]
''Main articleArticol Principal: [[EcclesiologyEclesiologie]]''
[[Biserica ]] este trupul lui Hristos, o comuniune teandrică (divino-umană) a lui [[Iisus Hristos ]] cu poporul său. Singurul cap al bisericii est Bisericii este Hristos. Credința tradițională în [[Biserica|Biserică ]] este atestată în [[Crezul ]] Niceoconstantinopolitan ca fiind una, sfântă sobornicească și apostolească [[Biserica|Biserică]]. Prin asta aceasta înseamnă că [[Biserica ]] este indivizibilă și nu există mai multe (una singură), sfințită și pusă deoparte pentru lucrul lui Dumnezeu (sfântă), întreagă și caracterizată de deplinătate și universalitate (sobornicească) și își îşi are esența în propovăduirea Evangheliei în toată lumea și botezarea neamurilor (apostolică).
[[Biserica ]] este Mireasa lui Hristos, mireasa Mireasa eshatologică a [[Fiului ]] lui [[Dumnezeu ]] unită cu El în credință și dragoste pentru care s-a răstignit pe cruce. Intimitatea soțului și a soției este o imagine pământească a intimității pe care Hristos o are cu biserica [[Biserica]] Sa și uniunea unei căsătorii pământești este o umbra a uniunii căsătoriei dintre Mielul lui Dumnezeu și Biserica.
Comunitatea bisericii [[Biserica|Bisericii]] este locul salvării umanitățiimântuirii umanităţii; este cu adevărat Arca în prin care umanitatea poate fi salvată de la mântuita din înecul corupției și provocat de la stricăciune si păcat. În ea Ea creștinii lucrează sacramental la salvarea tainic spre mântuirea lor cu teamă și cutremur (Phil. 2:12), adorând slăvind [[Sfânta Treime ]] în duh [[Sfântul Duh|Duh]] și adevărAdevăr. [[Biserica ]] este stâlpul și pământul adevărului temelia Adevărului (I Tim. 3:15) și astfel creștinul se poate baza pe ea Ea în lupta de a învăța singurul adevăr pentru el. [[Biserica ]] este eternă și porțile iadului nu o vor zdrobi birui niciodată (Matt. 16:18). [[Biserica ]] se compune din profeți prooroci și din sfinți din ai [[Vechiul Testament|Vechiulului]] și din [[Noul Testament| Noului Testament]], din îngeri și din comunitatea concretă, istorică de credincioși din această viață pământească. Cei care au adormit înaintea noastră sunt cunoscuți ca Biserica Triumfătoare, iar cei care sunt în această viață sunt cunoscuți ca Biserica Luptătoare.
Limitele bisericii Bisericii sunt cunoscute în ultimă instanță numai de [[Dumnezeu]], dar în afara contextului istoric al bisericii[[Bisericii]], adică al [[Biserica Ortodoxă|Bisericii ortodoxeOrtodoxe]], natura legăturii oricărei ființe umane cu [[Biserica ]] (fie că e credincios sau nu) nu ne este cunoscută. De-a lungul istoriei bisericii[[Bisericii]], diferite grupuri s-au separat de biserică[[Biserică]], o realitate tragică care însă nu împarte biserica [[Biserica]] ci împarte credincioșii din biserică[[Biserica|Biserică]]. Situația finală a creștinilor în astfel de comunități depinde de mila și harul lui Dumnezeu, așa cum se întâmplă și cu membrii bisericii din biserică [[Biserică]] în această viață.
==TraditionTradiţie==''Main articleArticol Principal: [[Holy TraditionSfânta Tradiție]]''
[[Sfânta Tradiție ]] este depozitul de credință oferită apostolilor de către Mântuitorul Hristos și trecută din generație în generație fără adăugiri, modificări sau omisiuni. [[Vladimir Lossky ]] a descris într-un mod excelent tradiția ca fiind "viața [[Sfântul Duh|Sfântului Duh ]] în bisericăBiserică." Este dinamica în practică, dar nechimbătoare în dogme. Forma de manifestare se dezvoltă, însă esența rămâne pentru totdeauna aceeași. Spre deosebire de alte concepții de înțelegere populară a tradiției[[Sfânta Tradiție|Tradiției]], biserica ortodoxă [[Biserica Ortodoxă]] nu consideră [[Sfânta Tradiție ]] ca ceva care crește și se extinde în timp, formând o colecție de practici și doctrine care cresc se acumulează în mod gradat devenind ceva mai dezvoltat dezvoltate și eventual de nerecunoscut primilor creștini. Mai degrabăDe fapt, [[Sfânta Tradiție ]] este aceeași credință pe care Hristos a predat-o [[apostoli|apostolilor ]] și pe care ei au predat-o apostolilor ucenicilor lor, care se găsește în întreaga biserică [[Biserică]] și mai ales în conducerea ei prin succesiunea apostolică. Locul central în [[Sfânta Tradiție ]] este ocupat de [[Sfânta Scriptură]], mărturia scrisă a lui [[Dumnezeu ]] în biserică[[Biserică]]. Astfel [[Sfânta Scriptură|Scriptura ]] este întotdeauna interpretată din interiorul tradiției[[Sfânta Tradiție|Tradiției]], fiind contextul scrierii și canonizării sale.
==WorshipSlăvirea Lui Dumnezeu==
[[Image:Philip Saliba liturgy.jpg|right|thumb|200px|A [[bishop]] lifting his hands in prayer during the [[Divine Liturgy]].]]
''Main articleArticol principal: [[Worship]]''
Slăvirea lui [[Dumnezeu ]] în biserica ortodoxă [[Biserica Ortodoxă]] este înțeleasă ca fiind cea mai înaltă chemare a umanității , aceea de a cădea la picioarele [[Dumnezeu|Dumnezeului cel ]] Cel Atotputernic, [[Sfânta Treime]], și a se da întreg în întregime Lui, devenind mistic tainic unit cu El în prin Sfintele Taine. A-L slăvi pe [[Dumnezeu ]] reprezintă scopul creării noastre. Slăvirea ortodoxă este [[Sfânta Liturghie|liturgică]], ceea ce inseamnă că se face după anumite structuri liturgice ritualuri și cicluri respectuoase îmbrățișând care implică întreaga persoanăumană. [[Sfânta Liturghie]] este trăita cu o aşa intensitate ca si cum credincioşii s-ar alfa înaintea Tronului Lui [[Dumnezeu]]. Slăvirea și respectul sunt datorate persoanei care intră Creatorului în camera tronului Creatorului. Slăvirea ortotoxă ortotoxie este transformatoare în natura sa, aducând creștinul mult mai adânc în comuniune adâncă cu Dumnezeu și cu cooperarea sa schimbându-l într-; aceasta cere şi participarea creştinului, in cele din urmă el devenind o persoană sfântă, un sfânt. Slăvirea este diferită de venerare cinstire deoarece aceasta din urmă reprezintă doar un simplu respect desăvarşit pe care creștinii ortodocși îl arată oamenilor sfinți acorda sfinților și lucruriobiectelor sfinte, în timp ce slăvirea este o dăruire încredinţare totală pentru unirea cu cuvenită numai lui Dumnezeu. Un al doilea component însă element esențial al slăvirii lui Dumnezeu în ortodoxie este a învăța dogmele credinței, formând creștinul în doctrinele bisericiipredarea dogmelor si doctrinelor [[Biserica|Bisericii]] la creștini. Centrul vieții [[Sfînta Liturghie|liturgice ]] creștine ortodoxe este [[Sfînta Liturghie]]. Alte servicii importante sunt [[Vecernia ]] și [[Utrenia]].
==Sacraments==
353 de modificări