14.992 de modificări
Modificări
tradiţii
[[Imagine:Holy Forty Martyrs of Sebaste.jpg|frame|right|Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia]]
'''Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia''' au fost un grup de patruzeci de ostaşi romani care au pătimit în timpul [[persecuţii împotriva creştinilor|persecuţiilor împotriva creştinilor]], primind [[martir]]iul prin ardere pe rug în anul 320.<br>
Sevastia (în greacă Σεβάστεια, cunoscut și ca ''Sebaste'') era o veche localitate din Armenia antică (astăzi Sivas, în Turcia). Aici se afla în acel timp Legiunea a XII-a ''Fulminata'' („Legio duodecima Fulminata”), a cărei garnizoană se afla la Melitene, în Asia Mică.
Cei patruzeci de mucenici din Sevastia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]]. Aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de opt zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei patruzeci a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari [[minune|minuni]]: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. [[Moaște]]le s-au răspândit însă la diverse biserici din spațiul ortodox.
==Moaşte==
[[Moaște]]le celor 40 de mucenici din Sevastia sunt răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.
==Imnografie==
==Iconografie==
==Tradiţii==
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, suprapunându-se peste începerea anului agricol tradițional, a generat o sărbătoare tradițională românească: ''Mucenicii'' sau ''Măcinicii''. În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de [[colac]]i numiți „mucenici” sau „sfințişori”. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă. În Muntenia şi în Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.
Mai există şi obiceiul (discutabil) ca bărbaţii să 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.
==Surse==
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mucenici Wikipedia.ro - Mucenici]
