Modificări

Salt la: navigare, căutare

Înșelarea

24 de octeți șterși, 7 noiembrie 2013 20:46
Negrija sau nepăsarea: ref ro, adaptare citat r
===Negrija sau nepăsarea===
Negrija sau nepăsarea este o formă a înșelării care constă în slăbirea treptată, adesea neobservată a râvnei omului pentru virtute și îmbrățișarea ideii false potrivit căreia mântuirea s-ar putea obține și fără eforturi (nevoințe). Sf. [[Ambrozie de la Optina]] amintește într-o scrisoare despre negrijă ca formă de amăgire sau înșelare: "Amăgirea negrijei (poate); dar înșelarea obișnuită nu va apărea [la noi], pentru că nu suntem asceți" <ref>[http://www.optina.ru/lec_amvr/11/ Letters of StScrisorile Sf. Ambrose of Ambrozie de la Optina. PrelestÎnșelarea.] (ru)</ref> Într-o altă scrisoare, el citează din cuvintele Evangheliei: "Vă plângeți de răceala și de sila de a vă îndeplini datoriile de creștini. Amintiți-vă cuvintele Evangheliei, că 'împărăția lui Dumnezeu se ia cu străduință, și cei ce se silesc pun mâna pe ea ' (Matei 11, 12), și siliți-vă pe voi după priceperea și după prilejurile date fiecăruia".<ref>[http://www.ioann.ru/parts/strasti/xochetsya-otdoxnut-ot-duxovnoj-borby Words from Holy Fathers about carelessness]</ref> Adevăratul nevoitor (ascet) nu este niciodată mulțumit de starea lui actuală. El înțelege că nu face niciodată îndeajuns, că trebuie să se lupte în permanență și că nu îndeplinește poruncile (în chip desăvârșit).<ref>[http://www.sestry.ru/church/content/library/blagaja_chast/92_chapter/view Schema-archimandrite Arhimandrit Abraham (Reidman). The Good PartPartea cea bună. V. 3.](ru). </ref> Atunci când se află în starea de nepăsare și când îi lipsește râvna duhovnicească pentru cele bune, în mod inevitabil, starea omului se degradează: "Sufletul omului fiind nemuritor, el nu poate rămâne mereu ăn aceeași stare, ci fie se îmbunătățește, fie se degradează" (Sf. [[Macarie de la Optina]]).<ref>[http://www.ioann.ru/parts/strasti/xochetsya-otdoxnut-ot-duxovnoj-borby Words from Holy Fathers about carelessnessCuvinte ale Sfinților Părinți despre înșelare](ru). </ref>
Sf. Grigorie Sinaitul afirmă că pricina nepăsării este buna părere despre sine.<ref> Loc.cit., v. nota precedentă. </ref>
Arhimandritul Abraham consideră că părăsirea [[rugăciunea lui Iisus|rugăciunii lui Iisus]] este pentru monahi cea mai primejdioasă formă de manifestare a nepăsării, deoarece: "Acela care părăsește rugăciunea lui Iisus respinge viața duhovnicească", iar "părăsirea pravilei de rugăciune cu șiragul de mătănii înseamnă că omul nu mai duce în niciun fel viața monahală". Sfinții Părinți spun același lucru despre încetarea rugăciunii. Sf. [[Ioan Scărarul]] scrie: "Voia proprie este pierzarea monahului care trăiește în ascultare. Iar pierzarea celui ce trăiește singur este încetarea rugăciunii."<ref>Sf. Ioan Scărarul, [[Scara dumnezeiescului urcuș]], Cuvântul 27.</ref> Sf. [[Isaac Sirul]] spune că "Începutul tulburării minții (atunci când semnele încep să apară în minte) este lenevirea la slujbele dumnezeiești și la rugăciune"<ref>[http://www.hesychasm.ru/library/isaaksr/txt01.htm Sf. Isaac Sirul, Cuvinte ascetice, cuvântul 2] (ru)</ref>
În plus, Sf. Ioan Scărarul amintește negrija ca pe una din pricinile atacurilor demonilor și ca pe unul din motivele pentru care Dumnezeu nu îndeplinește rugăciunile omului: "Orice năvălire a demonilor în Tot războiul drăcesc din noi își are originea constă în aceste trei lucrurichipuri atotcuprinzătoare: din negrijă, anume nepăsarea, mândria din mândrie sau din pizma demonilordracilor. Cea dintâi este demnă de milă, cea de-a doua este vrednică E de plâns, cel dintâi; e foarte ticălos al doilea; dar a treia fericit este binecuvântată.al treilea"<ref>Sf. Ioan Scărarul, ''Scara dumnezeiescului urcuș'', Cuvântul Treapta 26, 4</ref>; și adaugă: "Atunci când cererile adresate lui Dumnezeu Toți cei ce cer și nu primesc răspuns de îndatăla Dumnezeu cele cerute, pricina poate fi după cum urmeazăfără îndoială că nu le primesc pentru una din aceste pricini: fie cererea a fost făcută mai sau pentru că cer înainte de vreme, fie a fost făcută sau pentru că cer cu nevrednicie ori din slava și dornici de slavă deșartă, fie sau pentru că, dacă ar primi răspuns, sprimindu-ar face pricină de închipuire de sinese se vor făli, ori pentru că din ea s-ar ajunge la negrijă și sau după dobândirea lucrului cerut vor cădea în nepăsare."<ref>Loc. cit., v. nota precedentăTreapta 26, 38.</ref>
==Înșelarea și rugăciunea lui Iisus==
6.119 modificări

Meniu de navigare