Mărimuri: Diferență între versiuni
m |
(a se vedea și) |
||
| (Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | {{ | + | {{Îmbunătățire}} |
| + | '''Mărimurile''' reprezintă o cântare ce urmează după [[Polieleu]], având ca scop preaslăvirea în stihuri a măreției praznicului sau a minunilor şi meritelor sfinţilor sărbătoriţi (μεγαλυνάριον, τό, μεγαλύνω — megalinarion, de la megalino = mărit, a mări, a preaslăvi, a preamări; la ruşi: Velicanie).<ref>https://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=bSYjMjU5O3JpbXVyaQ==&dL=M</ref> | ||
| − | + | Se numesc Mărimuri şi pentru că au caracter de preamărire, dar şi pentru că încep întotdeauna cu cuvintele: „Mărimu-te pe tine” (μεγαλύνομεν σε — megalinomen se). La unele sărbători sunt două rânduri de Mărimuri. Al doilea rând de Mărimuri care începe cu „Veniţi toţi credincioşii...” se mai numesc şi [[Pripeală|Pripele]]. Stihurile Mărimurilor sunt versete din psalmi, potrivit cu evenimentul sau sfântul sărbătorit în ziua respectivă. Un alcătuitor de Mărimuri este socotit Nichifor Vlemide, teolog bizantin (1197-1272). | |
| − | |||
| − | |||
| − | Pr.prof.dr. Nicu Moldoveanu - Polieleie, mărimuri, tropare și condace de peste tot anul: Polieleiele sunt de trei feluri: „Robii Domnului”, | + | Pr.prof.dr. Nicu Moldoveanu - Polieleie, mărimuri, tropare și condace de peste tot anul: Polieleiele sunt de trei feluri: „Robii Domnului”, „Cuvânt bun” și „La Râul Babilonului”. Primele două sunt urmate de „Mărimuri”, numite și veliceanii sau pripeale, după cum le intitulează monahul Filotei de la Cozia, cel care le-a creat la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul celui de-al XV-lea. |
mărimuri (Biz.) v. megalinarii; pripe[a]le. | mărimuri (Biz.) v. megalinarii; pripe[a]le. | ||
mărímuri s. f. pl. Cântare bisericească la utrenie după polileu, alcătuită din versuri alese ale psalmilor care corespund sărbătorii din ziua respectivă. – Din mare. cf Dicționar Religios 1994 | mărímuri s. f. pl. Cântare bisericească la utrenie după polileu, alcătuită din versuri alese ale psalmilor care corespund sărbătorii din ziua respectivă. – Din mare. cf Dicționar Religios 1994 | ||
| + | |||
| + | https://ortodoxiesaumoarte.wordpress.com/2011/11/08/monahul-filotei-imnograful/ : Monahul Filotei întemeiază astfel prima şcoală de caligrafi şi copişti la Cozia şi ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Singura operă scrisă de el, ajunsă până astăzi, poartă numele de „Pripeale” (Mărimuri), adică imne de laudă în cinstea marilor sfinţi, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt şi imnograf, „pripealele” sale s-au răspândit prin secolele XV-XVIII în toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanică, spre lauda lui Dumnezeu şi a sfinţilor Săi. | ||
| + | |||
| + | ==Note== | ||
| + | <references /> | ||
| + | |||
| + | ==A se vedea și== | ||
| + | * [[Pripeală]] | ||
| + | |||
| + | [[Categorie:Imnografie]] | ||
Versiunea curentă din 21 decembrie 2019 04:58
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Mărimurile reprezintă o cântare ce urmează după Polieleu, având ca scop preaslăvirea în stihuri a măreției praznicului sau a minunilor şi meritelor sfinţilor sărbătoriţi (μεγαλυνάριον, τό, μεγαλύνω — megalinarion, de la megalino = mărit, a mări, a preaslăvi, a preamări; la ruşi: Velicanie).[1]
Se numesc Mărimuri şi pentru că au caracter de preamărire, dar şi pentru că încep întotdeauna cu cuvintele: „Mărimu-te pe tine” (μεγαλύνομεν σε — megalinomen se). La unele sărbători sunt două rânduri de Mărimuri. Al doilea rând de Mărimuri care începe cu „Veniţi toţi credincioşii...” se mai numesc şi Pripele. Stihurile Mărimurilor sunt versete din psalmi, potrivit cu evenimentul sau sfântul sărbătorit în ziua respectivă. Un alcătuitor de Mărimuri este socotit Nichifor Vlemide, teolog bizantin (1197-1272).
Pr.prof.dr. Nicu Moldoveanu - Polieleie, mărimuri, tropare și condace de peste tot anul: Polieleiele sunt de trei feluri: „Robii Domnului”, „Cuvânt bun” și „La Râul Babilonului”. Primele două sunt urmate de „Mărimuri”, numite și veliceanii sau pripeale, după cum le intitulează monahul Filotei de la Cozia, cel care le-a creat la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul celui de-al XV-lea.
mărimuri (Biz.) v. megalinarii; pripe[a]le.
mărímuri s. f. pl. Cântare bisericească la utrenie după polileu, alcătuită din versuri alese ale psalmilor care corespund sărbătorii din ziua respectivă. – Din mare. cf Dicționar Religios 1994
https://ortodoxiesaumoarte.wordpress.com/2011/11/08/monahul-filotei-imnograful/ : Monahul Filotei întemeiază astfel prima şcoală de caligrafi şi copişti la Cozia şi ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Singura operă scrisă de el, ajunsă până astăzi, poartă numele de „Pripeale” (Mărimuri), adică imne de laudă în cinstea marilor sfinţi, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt şi imnograf, „pripealele” sale s-au răspândit prin secolele XV-XVIII în toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanică, spre lauda lui Dumnezeu şi a sfinţilor Săi.
