Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş: Diferență între versiuni
m |
m (→Viaţa pământescă) |
||
Linia 3: | Linia 3: | ||
== Viaţa pământescă == | == Viaţa pământescă == | ||
− | Sfânta Filofteia s-a fi născut la începutul sec. al XII-lea în oraşul Târnovo,pe atunci capitala imperiului româno-bulgar. Tradiţia spune că mama ei era o româncă evlaviosă de la care copila Filofteia a deprins dragostea de Dumnezeu şi de apropele, precum şi faptele de milostenie. A rămas orfană încă de la o vârstă fragedă, în urma morţii bunei sale mame. Tatăl se racăsătoreşte cu o femeie total diferită de cea a primei sale soţii. Mama ei vitregă o urăşte pentru evlavia ei şi, mai ales, pentru faptele ei de milostenie. Tatăl , bănuind că hrana pe care trebuia să o ducă la câmp o împarte cu sărmanii, o urmăreşte şi, încredinţându-se, se mânie atât de tare încât aruncă după ea cu securea de la brâu, rănind-o la un picor, rană de la care i s-a tras moartea. Nevrednicul tata, înspăimântat de uciderea propriei sale copile,încearcă să ridice trupul spre a-l înmormânta, dar acesta, sporind atât de mult în greutate ,nu a putut fi urnit nici cu ajutoarele din casă. Îngrozit, aleargă la episcopul cetaţii Târnovo povestind cele întâmplate. Acesta,împreună cu mai-marii cetăţii, cu [[preoţi]], [[ | + | Sfânta Filofteia s-a fi născut la începutul sec. al XII-lea în oraşul Târnovo,pe atunci capitala imperiului româno-bulgar. Tradiţia spune că mama ei era o româncă evlaviosă de la care copila Filofteia a deprins dragostea de Dumnezeu şi de apropele, precum şi faptele de milostenie. A rămas orfană încă de la o vârstă fragedă, în urma morţii bunei sale mame. Tatăl se racăsătoreşte cu o femeie total diferită de cea a primei sale soţii. Mama ei vitregă o urăşte pentru evlavia ei şi, mai ales, pentru faptele ei de milostenie. Tatăl , bănuind că hrana pe care trebuia să o ducă la câmp o împarte cu sărmanii, o urmăreşte şi, încredinţându-se, se mânie atât de tare încât aruncă după ea cu securea de la brâu, rănind-o la un picor, rană de la care i s-a tras moartea. Nevrednicul tata, înspăimântat de uciderea propriei sale copile,încearcă să ridice trupul spre a-l înmormânta, dar acesta, sporind atât de mult în greutate ,nu a putut fi urnit nici cu ajutoarele din casă. Îngrozit, aleargă la episcopul cetaţii Târnovo povestind cele întâmplate. Acesta,împreună cu mai-marii cetăţii, cu [[preot|preoţi]], [[călugăr]]i şi mulţime de oameni se îndreaptă spre locul unde se afla trupul neînsufleţit al muceniţei. Erau încredinţaţi că se aflau în faţa unei minuni dumnezeieşti. Un sobor de preoţi săvarşeşte slujba prohodirii, după care se încearcă mutarea trupul ei la catedrala episcopală din Târnovo, dar trupul nu a putut fi ridicat. Sinaxarul ei arată că la enumerarea cetăţilor, bisericilor şi mănăstirilor, trupul revine la greutatea normala atunci când se pomeneşte numele cetăţii [[Curtea de Argeş]], înţelegându-se astfel că voinţa muceniţei este să fie dusă aici. |
Racla cu sfintele moaşte este întâmpinată la Dunare de domnitorul Ţării Româneşti,ierarhi,preoţi călugări şi multime de credincioşi care o poartă cu cinste până la Curtea de Argeş. | Racla cu sfintele moaşte este întâmpinată la Dunare de domnitorul Ţării Româneşti,ierarhi,preoţi călugări şi multime de credincioşi care o poartă cu cinste până la Curtea de Argeş. | ||
Versiunea de la data 11 iulie 2008 08:42
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.
Cuprins
Viaţa pământescă
Sfânta Filofteia s-a fi născut la începutul sec. al XII-lea în oraşul Târnovo,pe atunci capitala imperiului româno-bulgar. Tradiţia spune că mama ei era o româncă evlaviosă de la care copila Filofteia a deprins dragostea de Dumnezeu şi de apropele, precum şi faptele de milostenie. A rămas orfană încă de la o vârstă fragedă, în urma morţii bunei sale mame. Tatăl se racăsătoreşte cu o femeie total diferită de cea a primei sale soţii. Mama ei vitregă o urăşte pentru evlavia ei şi, mai ales, pentru faptele ei de milostenie. Tatăl , bănuind că hrana pe care trebuia să o ducă la câmp o împarte cu sărmanii, o urmăreşte şi, încredinţându-se, se mânie atât de tare încât aruncă după ea cu securea de la brâu, rănind-o la un picor, rană de la care i s-a tras moartea. Nevrednicul tata, înspăimântat de uciderea propriei sale copile,încearcă să ridice trupul spre a-l înmormânta, dar acesta, sporind atât de mult în greutate ,nu a putut fi urnit nici cu ajutoarele din casă. Îngrozit, aleargă la episcopul cetaţii Târnovo povestind cele întâmplate. Acesta,împreună cu mai-marii cetăţii, cu preoţi, călugări şi mulţime de oameni se îndreaptă spre locul unde se afla trupul neînsufleţit al muceniţei. Erau încredinţaţi că se aflau în faţa unei minuni dumnezeieşti. Un sobor de preoţi săvarşeşte slujba prohodirii, după care se încearcă mutarea trupul ei la catedrala episcopală din Târnovo, dar trupul nu a putut fi ridicat. Sinaxarul ei arată că la enumerarea cetăţilor, bisericilor şi mănăstirilor, trupul revine la greutatea normala atunci când se pomeneşte numele cetăţii Curtea de Argeş, înţelegându-se astfel că voinţa muceniţei este să fie dusă aici. Racla cu sfintele moaşte este întâmpinată la Dunare de domnitorul Ţării Româneşti,ierarhi,preoţi călugări şi multime de credincioşi care o poartă cu cinste până la Curtea de Argeş.
Istoricul periplului sfintelor moaşte
Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Batrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.
Cultul Sfintei Filofteia în Ţara Românească
Sfânta muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind in pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi Sfântul Gheorghe din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi Sfânta Vineri din Ploieşti, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei işi iau acest nume la intrarea în călugărie. Viaţa Sfintei Filofteia a fost trecută în Mineiul pe decembrie şi în Vieţile Sfinţilor pe acestă lună.
Generalizarea cultului în întreaga ţară
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilej, în prezenţa patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o Slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşi.