Modificări

'''Biserica Ortodoxă din America (OCA)''' este o biserică [[autocefalie|autocefală]] care are parohiile parohii în principal în Statele Unite şi Canada (cu toate că are unele și câteva parohii în Australia şi în alte locuri). Oca OCA a fost cunoscută iniţial sub numele de '''Biserica Greco-Catolică Ortodoxă Rusă din America''', sau mai familiar '''Mitropolia'''. Înainte de aceasta a fost eparhia Nord-Americană a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]]. Autocefalia OCA nu este recunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe autocefale.

Întâistătătorul actual al OCA este Prea Fericitul [[Herman (Swaiko) din de Washington şi New York|Herman (Swaiko)]], Arhiepiscop din de Washington şi New York, şi Mitropolit al Întregii Americi și al Canadei.

founder= Sfântul [[Herman din Alaska]], [[Inocentul Inochentie din Alaska]], [[Alexis din Alexie de Wilkes-Barre]]|

recognition= 1970 de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] |primate=[[Herman (Swaiko) din de Washington şi New York|Mitropolitul Herman]]|

possessions= MexicoMexic, America de Sud, Australia|language=Englishengleza, [[slavona]], spaniola|music=[[stilul rusCântarea rusească]], [[stilul bizantinCântarea bizantină]] (în unele eparhii etnicecu etnici elenofoni)|calendar=[[Calendarul Iulian Revizuit(îndreptat)|Iulian Revizuitîndreptat]], [[Calendarul Iulian|Iulian]]|

''Articolul Articol principal: [[Istoria OCA]]''

OCA a început prin luat naștere din activitatea misionară a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]] în Alaska şi în Insulele Aleutine , desfăşurată de opt călugări [[călugăr]]i ortodocşi care au sosit în Alaska în 1794. Ei făceau parte din moştenirea Aceștia se înscriau în tradiția misionară veche de secole a Bisericii Ortodoxe Ruse , care a dus Biserica Ortodoxă Ortodoxia printre mongoli, fapt realizat de către prin călugării Hourg şi Varsanufie. Şi de către monahul , precum și prin Sfântul Cuvios [[Ştefan din Perm ]] (1340-96) , care a călătorit în Kazan, dincolo de o parte a Munţilor Munţii Urali, până în pădurile Siberiei , pentru a duce ortodoxia păgânilor zirieni. Şi de către călugării Călugării ruşi care au dus Biserica propovăduit Ortodoxia încă şi mai spre est, în cele din urmă stabilind o reţea de misiuni de-a lungul şi de-a latul Siberiei şi de-a lungul întregii coaste a Pacificului: în China (1686), Alaska (1794), Japonia (1861), şi Coreea (1898).

În timp ce Biserica din Alaska se dezvolta, imigranţii populau restul Americii de Nord. În 1860 a fost fondată o [[parohie ]] la San Francisco de către ruşi, sârbii sârbi şi greci. Au fost înfiinţate parohii în tot întreg teritoriul Statelor Unite. La sfârşitul secolului al XIX -lea şi începutul secolului XX, sediul Episcopiei Nord Americane a fost mutat la San Francisco şi apoi la New York. În această perioada perioadă au sosit valuri uriaşe de imigranţi din Europa Centrală, Estică Răsăriteană şi de Sud şi din Orientul Mijlociu. Dar, indiferent de naţionalitatea acestora, toţi erau cuprinşi într-o singură [[episcopie]] sau [[jurisdicţie]], care era aflată sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse.

În 1917, revoluţia bolşevică a tăiat aproape complet legăturile dintre bisericile din America de Nord şi Rusia. La începutul anilor 20, Patriarhul [[Tihon de Moscovaal Moscovei]] a cerut tuturor bisericilor ortodoxe Bisericilor Ortodoxe ruse din afara ţării să se guverneze [[autonomie|autonom ]] până când vor putea fi restabilite comunicaţiile obişnuite. (El a murit în 1925 şi a fost sanctificat de către [[Biserica Ortodoxă a Rusiei]] în 1989). La scurt timp după aceasta, un [[sinod ]] al tuturor [[episcop|ierarhilor]], [[preot|preoţilor ]] şi delegaţilor parohiilor a decis că Biserica din America de Nord nu mai poate menţine subordonarea administrativă faţă de Biserica Rusiei, în special deoarece Patriarhul Tihon fusese arestat. În plus, pierderea susţinerii financiare al imperiului a Imperiului destrămat s-a adăugat problemelor contribuit și ea la agravarea situației eparhiei.

În timpul acesta, unele parohii care fuseseră membre ale unei singure [[eparhie|eparhii]] multietnice Nord-Americane s-au organizat în eparhii separate şi s-au plasat sub tutela [[biserică mamă|bisericilor Bisericilor mamă]], întărind consolidând situaţia existentă de pe teren a existenței unor jurisdicţii nord-americane multiple, construite pe baze etnice şi împărţind acelaşi teritoriuteritorial suprapuse. Cu toate că revoluţia din Rusia a ajutat contribuit la accelerarea acestui proces, el exista era deja o realitate în 1917, sute de parohii ortodoxe în din Statele Unite fiind formate fără nici o legătură cu prezenţa rusă, a cărei autoritate nu era unanim recunoscută.

Din acel moment şi până la reluarea legăturilor cu Moscova în anii '60, Mitropolia a format de două ori o uniune cu [[Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei]] (vezi [[ROCOR şi OCA]] ), până la urmă despărţindu-se definitiv în 1946. În afară de acestea, episcopii Mitropoliei au încercat să creeze o biserică Biserică autocefală cunoscută sub numele de [[Biserica Ortodoxă Catolică Americană]], dar care s-a destrămat după şase ani.

La începutul anilor '60, Mitropolia (aşa cum era ea cunoscută atunci) a reluat comunicarea cu Patriarhia Moscovei, şi în 1970 a fost restabilită [[intercomuniune|comuniunea deplină]]. În acea perioadă, Patriarhul Moscovei a acordat oficial [[autocefalie|autocefalia]] OCA sau statut (statutul de auto-administrare). Autocefalia OCA nu este recunoscută de toate Bisericile Ortodoxe autocefale, inclusiv între care amintim [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică|Biserica Constantinopolului]]. Bisericile care au recunoscut autocefalia acesteia sunt cu precădere cele din ţările comuniste (din dintre care multe s-au aflat sub dominaţia Bisericii Ruse), incluzând aici [[Biserica Ortodoxă Rusă]], [[Biserica Ortodoxă Bulgară]], [[Biserica Ortodoxă a Poloniei]], [[Biserica Ortodoxă a Georgiei]] şi [[Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei]]. Conform cu apologeţii În opinia apologeţilor autocefaliei, este un fapt obişnuit să se acorde ca recunoaşterea autocefaliei să vină mai târziu; însă oponenţii autocefaliei spun OCA afirmă că acordarea acesteia nu intră în [[prerogative|prerogativele]] le PAtriarhiei Moscovei (vezi [[răspunsul Constantinopolului Răspunsul Patriarhiei Ecumenice la autocefalia proclamarea autocefaliei OCA]])