Modificări

Salt la: navigare, căutare

Colindă

267 de octeți adăugați, 11 decembrie 2007 18:51
Colindul
Din săgeşi cruce făceau.''
Pacea adusă de Mantuitorul Mântuitorul este o pace vesnica si universalaveşnică şi universală: "Intru '' Întru cei de sus mariremărire Si Şi pe pamant paciuirepământ păciuire, La toti toţi oamenii sa fie De acum panapână-n vecie".
"Marire intru Mărire întru cei de sus, Si Şi pace panpân-la Apus"''.
Munca se reflecta si reflectă şi ea din plin in în colindele noastre romanestiromâneşti. Versurile lor amintesc de toate categoriile de varsta si vârstă şi de ocupatii cintind insusiriile ocupaţii cântând însuşirile care trebuie sa impodobeasca să împodobească sufletul unui crestincreştin: destoinicia in muncaîn muncă, harniciahărnicia, indemanarea si curateniaîndemânarea şi curăţenia. Munca pamantuluipământului, grija pentru unelte si şi animale, cresterea creşterea vitelor, pescuitul, albinaritulalbinăritul, moraritul simorăritul şi, mai ales, vanatoareavânătoarea, sunt descrise maiestrit in măiestrit în colinde. Prin acestea ele scot in evidenta doua în evidenţă două din caracteristicile esentiale esenţiale ale neamului nostru: munca si harniciaşi hărnicia.
Alaturi Alături de pace si şi de muncamuncă, din colinde desprindem ideea de dreptate. Colindele infiereaza înfierează pe cei care o calca in calcă în picioare pagubind păgubind pe semenii lor prin furt, inselaciune înşelăciune sau in în alt chip. Prin colinde, poporul pretuind preţuind la justa ei valoare functia sociala funcţia socială a dreptatiidreptăţii, a luptat continuu impotriva împotriva abuzurilor si nedreptatiişi nedreptăţii.
Colindele noastre romanesti româneşti sunt valoroase si şi pentru ideile patriotice pe care le exprimaexprimă. Originea, viataviaţa, graiul si şi obiceiurile poporului romanromân, dragostea pentru tara si ţară şi jertfirea pentru ea, frumusetile frumuseţile patriei, vitejia si şi eroismul poporului raman rămân doar cateva câteva din aceste idei care se oglindesc in în colinde. Astfel, in în unul din ele, tara noastra ţara noastră este numita "mosie dumnezeiasca" si "asezare stramoseasca"numită ''moşie dumnezeiască'' şi ''aşezare strămoşească''. Prin intruparea si nastereaÎntruparea şi Naşterea, MantuitoruluiMântuitorului, Dumnezeu coboara in coboară în lume ca sa o binecuvinteze. Printre altele, El binecuvinteaza si tara noastrabinecuvintează şi ţara noastră. Iata Iată cum descrie aceasta scena această scenă un colind de prin partile părţile Albei:
"Dumnezeu sS-a desteptat deşteptat Mana stingaMâna stângă-a scuturat,
Trei inele i-au picat.
Randuneaua Rânduneaua le-a luat Si Şi le-a dus in departareîn depărtare, Sa le-aseze aşeze pe hotare Unu-n tara ţara Nilului Altu-intrîntr-a Iordanului Unu-n Tara RomaneascaŢara Românească, Asezare stramoseasca"Aşezare strămoşească.
Pe aceasta mosie această moşie se preumbla preumblă Dumnezeu cu Sfantul Sfântul Petru, iar Maica Domnului, urmarita urmărită de mana ucigatoare mâna ucigătoare a lui Irod, gaseste scapare si adapostgăseşte scăpare şi adăpost, impreuna împreuna cu Fiul sau in muntii romanesti in său în munţii româneşti în casa unui roman român care ii primeste îi primeşte la caldura căldura vetrei lui.
Frumusetile Carpatilor nostri Frumuseţile Carpaţilor noştri cu bogata lor fauna si faună şi flora, sunt prinse cu maiestrie in măiestrie în tezaurul colindelor. CaprioareleCăprioarele, cerbii si iepurasii şi iepuraşii sunt doar cateva câteva din vietuitoarele vieţuitoarele lor, iar "Cetinita cetioara" si "Coroana ''Cetiniţă cetioară'' şi ''Coroană de trandafiri" '' sunt buchete din resursele naturale şi semne ale patrieibogăţiei şi frumuseţii cu care Dumnezeu a dăruit locurile acestea. Copiii care colinda traiesc colindă trăiesc o lume de basm:
"In '' În poiana muntelui, Iese cerbul Domnului"''.
sau:
" '' Sus in varful în vârful muntelui
Pe la crucea bradului,
Pe o scara scaraă de argint Se coboara coboară Domnul Sfant"Sfânt''.
Colindele infatiseaza si înfăţişează şi pilde.de patriotism si şi eroism din trecutul nostru istoric, preamarindpreamărind, de exemplu, figura legendara legendară a voievodului Moldovei, Stefan Ştefan cel Mare, in în colindul "''La poarta lui Stefan Voda"Ştefan Vodă'': "''Atunci Stefan Domn cel Sfant
Despre ruga auzind,
El pe data a plecat
Si cu toti s-au inchinat"''.
Ele amintesc de lupta poporului românilor pentru independenta nationala si pentru apararea pamantului stramosesc si jertfirea pentru patrie: "Cand cu turcii ne-am batut,
Bulzul marii ne-o-imbulzit,
Multi voinici s-or prapadit".
Ele scot in evidenta vitejia poporului roman care, lasand totul acasa, pornea la razboi pentru a apara tot ce avea mai scump si pentru a alunga si a invinge pe dusmani:
"''Vifor la razboi pornea,
Pe dusmani mi-i prapadea
De-o mers vestea-n tara noua,
Cum va colindaram voua".''
Din istoria contemporana a neamului, colindele mai noi amintesc lupta pentru reintregire, asa cum vedem din cantecul soldatului care isi cara pe mormant:
19 modificări

Meniu de navigare